Astfel, cele aproape 650 de companii din sectorul jocurilor de noroc au virat la bugetul de stat anul trecut taxe cumulate de 2,46 miliarde lei (peste jumătate de miliard de euro), în ușoară creștere față de 2015, când s-au situat în jurul valorii de 2,3 miliarde de lei (circa 514 milioane de euro). Totodată, potrivit datelor transmise de ANAF, taxele colectate în 2016 din jocurile de noroc s-au ridicat la suma de 1,26 miliarde de lei, în scădere de data aceasta comparativ cu 2015 (1,32 miliarde de lei).
”În România, industria jocurilor de noroc are nevoie de campanii mai bune de promovare a unui joc corect şi responsabil. Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc va revizui în mod regulat politicile sale cu privire la autorizare, reglementare şi orice raportare care este considerată necesară”, a mai declarat Odeta Nestor.
Potrivit acesteia, nu există informații privind valoarea pieței negre din industria jocurilor de noroc, ci doar informații din teren conform cărora aceasta este în scădere. Dacă în alte industrii, România este amenințată cu situații de infringement, piața de gambling locală este una dintre cele mai bine reglementate din Europa în acest moment, după cum au admis și oficiali ai CE, în urma modificărilor legislative din 2015 și al căror efecte au început să se vadă mai ales din 2016. Potrivit informațiilor furnizate de ONJN la conferința de anul acesta, anul trecut au avut loc aproape 9.000 de controale în industria jocurilor de noroc, iar valoarea totală a sancțiunilor aplicate a depășit 8 milioane de lei.
"A devenit tot mai riscant pentru cei aflați la marginea legii sau chiar în afara ei să opereze în contextul noilor reglementări", spune și Dan Ghiță, președintele Asociației organizatorilor de jocuri de noroc Rombet.
Contactat de Realitatea.net, directorul executiv al Rombet, Dan Iliovici, a explicat care sunt măsurile pe care asociația le ia pentru ca jucătorii să nu devină dependenți de jocuri de noroc.
"Rombet, ca și celelalte asociații importante ale industriei, are propriile programe de joc responsabil. Urmează, în viitorul apropiat, să unificăm aceste programe, să ne unim forțele. Ca și acțiuni, în această direcție avem site-uri dedicate, unde toți cei care doresc să joace găsesc informații utile despre ce înseamnă jocul de noroc, ce riscuri pot apărea dacă jocul de noroc încetează să mai fie o distracție. Există chestionare de autoevaluare anonime pe care jucătorii le pot parcurge. În urma acestui chestionar, un jucător poate să se autoevalueze dacă a intrat într-o zonă de risc sau dacă a devenit un jucător cu probleme. Dacă simt nevoia să apeleze la un ajutor de specialite, la un psiholog, jucătorii dispun de un helpline, un număr de telefon unde pot vorbi cu specialistul și se pot programa la două ședințe gratuite de evaluare. Toate acestea sunt suportate de membrii asociației. Pe lângă acestea, participăm la conferințe, seminarii, ne informăm reciproc atât în țară, cât și în străinătate. Facem schimb de experiențe, așa cum s-a întâmplat și la conferința de astăzi", a declarat Iliovici.
Unul dintre obiectivele ONJN pentru 2017, după cum a declarat Odeta Nestor este modificarea Codului Fiscal astfel încât impozitarea jucătorilor care pariază online să se facă la sursă. "Toată lumea ar avea de câștigat – pariorul ar fi impozit corect, iar statul ar colecta mai mult la buget", crede Nestor.
Piața jocurilor de noroc locală s-a menținut la valoarea de 1 miliard de euro, iar numărul operatorilor de jocuri de noroc online licențiați este în prezent de 14, iar alți șase au depus documentele pentru licențiere.
La nivel mondial, industria de gambling a generat un profit de 385 de miliarde de dolari în 2016, conform datelor H2 Gambling Capital. Piața va crește cu o rată anuală compusă de 5,7% până în 2022, până la o valoare de 635 de miliarde de dolari, potrivit Globe NewsWire.
