Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cei trei inculpați în Dosarul Revoluției, personaj extrem de controversat, omul de încredere al lui Ion Iliescu la momentul Revoluției din 1989, a acceptat intr-un final o discuție cu site-ul realitatea.net, deși a mărturisit că nu îi face nicio plăcere. La final, a explicat de ce ieri a refuzat sa discute cu postul Realitatea TV si, dupa incheierea convorbirii cu jurnalistul realitatea.net Cristian Otopeanu, a rostit cateva cuvinte care nu ii fac cinste.

Pentru cei care nu știu, Gelu Voican Voiculescu a avut un rol activ în Revoluția din 1989, el făcând parte din completul de judecată care i-a condamnat la moarte pe soții Elena și Nicolae Ceaușescu în controversatul proces de la Târgoviște, din 25 decembrie 1989.

Ulterior, Voican Voiculescu a avut funcția de viceprim-ministru în Guvernul Petre Roman, imediat după Revoluția din 1989.

Citeşte şi: Avem imagini în premieră de la Revoluţia din 1989. Poftiţi în arhiva foto Agerpres! EXCLUSIV REALITATEA.NET

Gelu Voican Voiculescu: "Ieri am fost paralizat, nu am putut sa lucrez"

- Cristian Otopeanu: Domnule Voican Voiculescu, am rugamintea sa ne spuneti opinia dumneavoastra, pentru cititorii realitatea.net, referitoare la faptul ca ati fost trimis in judecata...

- Intelegeti-ma, sunt la serviciu. Ieri am fost pur si simplu paralizat, nu am putut sa lucrez.

- Am inteles, insa vreau ca cititorii nostri sa afle si punctul dumneavoastra de vedere.

- Mie mi se par asemenea inteventii si justificari in presa absolut superflue atunci cand este vorba despre o razbunare si despre o razbunare politica. Dupa 30 de ani, ignorandu-se faptul... Si se triseaza in modul cel mai nerusinat... Ca sa nu va spun cat de nerusinat este ca un om care in loc sa isi vada de Dosarul Aiud se ocupa de Dosarul Revolutiei. Din 1990 incoace, au fost 4.495 de Dosare Penale privind exact chestia aceasta cu Revolutia si cu mortii, au fost 247 de condamnari. Nu va spun cata activitate juridica a fost si toate au avut cursul lor, acum se vine si se spune ca dupa 30 de ani se face lumina, ce sa se faca lumina? 

Este un lucru elementar. Initial, Parchetul ne-a acuzat direct ca noi am ordonat uciderea a 862 de oameni, ca sa ne consolidam puterea, adica sa bagam spaima in jur, ca sa ne impunem. Fiind prea mare enormitatea, au revenit si au schimbat-o, discret. Acum, in rechizitoriu spun ca prin luarile noastre de cuvant la TVR, in primele 5 zile, deci 22-25 decembrie 1989, pentru ca aunci au murit acesti 862 de oameni. Dupa ce s-a anuntat executia Ceausestilor, nu a mai murit nimeni, au incetat focurile de arma, adica s-au linistit lucrurile...

- Pai, poate lucrurile s-au linistit pentru ca s-a schimbat puterea si nu mai avea rost sa moara oameni?

- Stati putin. S-a schimbat puterea in 22 decembrie si 862 de oameni au murit pana in 25 seara, cand s-a anuntat executia. Dumneavoastra ce deduceti de aici? Puteam noi, care eram teoretic la putere, care eram hartuiti si alergati intre TVR si Ministerul Apararii sa exercitam puterea? Nu. 

Abia in 27 decembrie s-au diferentiat structurile puterii, s-a format Guvernul, s-au numit Comisiile si aparatul de stat a inceput sa lucreze cu noua conducere, care era din 22 decembrie, dar care in primele 5 zile nu a emis nimic. Si atunci, eu va intreb, justitia se face pe baza de fapte care devin probe incadrate in articole de lege.

Are cineva vreun ordin, vreo semnatura, vreo dispozitie, vreo telefonograma, ceva, emisa de unul dintre 39 de membri ai CFSN din 22 pana in 25 decembrie, in urma carora sa se poata stabili ca au murit acesti oameni? 

Susține că nu știa de existența jurnalelor de luptă

- Exista jurnale de lupta, sa stiti.

- (se gandeste) Domnule, eu nu am vazut aceste jurnale de lupta, dar stim foarte bine cum se fac si se contrafac, intelegeti? In procesele acestea, incepute din 1990, nu s-a vorbit despre jurnalele de lupta, cum de acum le-au gasit, dupa 30 de ani? Deci, repet, au fost mii de procese si toata chestiunea asta... Am fost scosi de sub urmarire penala si asa mai departe...

- Bun, dar cine credeti ca, dupa 30 de ani, mai poate avea ceva cu dumneavoastra? Sa fie ceva politic, asa cum spuneati mai devreme?

- Este o chestiune de imagine si va trimit la declaratia presedintelui Iohannis, pe care o reproduc textual: "Sunt oameni cu mainile patate de sange care circula liberi. Astazi este vremea procurorilor, nu a istoricilor". Si, imediat dupa asta, s-a redeschis Dosarul Revolutiei. Asta nu va miroase a comanda politica? Ce e? O sugestie? O mica aluzie? Cum sa o iau?

Au inceput cu enormitatea asta, ca noi suntem criminalii directi ai acestor 862 de oameni, care cine erau? Erau tovarasii nostri. Noi am format echipa aia care a preluat puterea, nimeni nu a vrut sa ne dea la o parte sau sa ne concureze.

- Am inteles, dar cine credeti ca ar fi trebuit sa raspunda sau ar trebui sa raspunda?

- Domnule Otopeanu, situatia a fost urmatoarea. Pana in 22, a fost represiune. Dupa 22, am preluat noi puterea si am avut meritul ca, aparand la televizor, populatia a vazut ca nu exista riscul anarhiei. Ca exista, acolo, cineva sus. Numai ca acei cineva de sus nu au putut sa conduca efectiv decat dupa 27, cand s-a facut Guvernul. In toata perioada asta, a existat un haos in care... diversiunea asta, asa numita terorista, a creat victimele astea, care acum ni se pun in carca pe acest sofism: Domne, ati preluat puterea? Tot ce se intampla cade in sarcina voastra...

"S-au omorat ici-colo, doar pentru a starni panica"

- Stati putin, au existat acei teroristi?

- Pai, atunci, cine a tras? Terorist este un nume...

- OK, dar cine a dat ordinele? Ordinele militare de tragere...

- Nu, domnule. Domnule Otopeanu, ce reprezinta o Revolutie? O Revolutie este o ruptura, un moment de discontinuitate in viata societatii si, in raport cu ordinea de drept existenta, este un act profund arbitrar, ilegal si, de cele mai multe ori, violent. Ei, in situatia asta tulbure, s-au impuscat acesti 862 de oameni.

Daca s-ar fi vrut sa fie o actiune de restaurare, ar fi fost mii de morti, dar s-au omorat ici-colo, doar pentru a starni panica, pentru a ne face sa plecam acasa, nu stiu ce a fost. Dumneavoastra vorbiti de ordine, dar uite ca iese la iveala ca in afara de doua institutii de forta, Securitatea, care avea trupele ei proprii, din care provine actuala Jandarmerie, erau bine echipati, bine instruiti, nu au facut munci agricole, 15.000 de militari in trupele de Securitate, care aveau misiunea de a asigura ordinea interna, adica in caz de ceva sa intre in actiune. Exact ceea ce s-a intamplat. 

Cercetarile arata ca, cu mici exceptii punctuale, nu se pune in sarcina trupelor de Securitate nici la represiune, nici intre 22 si 25 decembrie.

- S-a spus ca Armata este de vina, nu Securitatea...

- In principiu, da. Armata s-a angajat clar in represiunea de pana in 22, iar dupa 22, Armata s-a raliat cu Revolutia. Unii spun ca au incurajat aceasta diversiune pe care o numim, in ghilimele, terorista, ca sa apara in postura de salvatori ai noii puteri si sa nu ii mai incriminam pentru ce au facut inainte de 22 decembrie. In mod evident, mortii de atunci sunt datorita represiunii militare. Dar si asta este o speculatie.

Au aparut acum elemente care spun ca existau, in afara celor doua institutii de forta, la vedere, niste grupe speciale de lupta, carora li se spune Reteaua R, care erau echipe razlete de 5-6 oameni, foarte bine instruiti, cu munitie, cu alimente, infiintate inca din 1968, cand exista riscul intrarii trupelor sovietice si, la momentul respectiv, ei au fost creati pentru a intra in actiune, in situatia teritoriu vremelnic ocupat. Si anume sa creeze o reactie, antrenand toata populatia si sa formeze o ampla gherila de partizani care sa faca imposibila viata ocupantului. Dupa atentatul asupra lui Reagan, aceste formatiuni razlete, antrenate si pregatite, ca sa nu apara cheltuielile respective si sa existe un secret absolut, totul se facea prin Gospodaria de Partid, care nu era supusa niciunui control economic.

"Vă rog să punem punct"

- Sa inteleg ca aceste persoane au tras la Revolutie?

- Asa se spune, eu nu sunt anchetator, dar este o ipoteza vehiculata mai demult de un General de stat major. Se spune ca aceasta Retea R, de la Rezistenta sau Romania, a considerat ca este necesar sa intre in actiune. Si au intrat. Si ce au facut? Fiind foarte buni tintasi, ati vazut ca mortii astia, dintre cei 862, foarte multi erau nimeriti in frunte, in tampla, tir foarte precis. Au tras ici si colo, nu au facut un masacru. Ca daca incepeau sa mitralieze, cadeau zeci de mii de morti. Ei si-au facut datoria pana cand au auzit la radio si la TV ca Ceausestii au fost executati. Nu erau fanatici, ca nu existau pro-Ceausisti fanatici, erau oameni care de frica, si fiind sub juramant militar si pregatiti in acest scop, si-au facut datoria. Cand au auzit ca cei doi au murit, s-au considerat eliberati si au renuntat la orice fel de actiune. S-au amestecat printre noi si au fost multumiti ca au scapat.

Exista un caz. La Brasov a fost arestat un tip, Mohan, care a fost prins tragand in brasoveni. Tragea dintr-un cimitir. Si el a relatat, exista ancheta primara, din decembrie, a Procuraturii Militare, in care a spus ca el, impreuna cu 5-6 insi, aveau menirea sa creeze panica. Si a actionat asa. Ei bine, asta a fost gasit in celula cu toracele distrus. Ca si cum ar fi cazut o greutate imensa pe pieptul lui. Si a fost omorat. Dar au ramas primele declarati. Macar un terorist dovedit cu acte, dar mai sunt si altii. Acum, dupa 30 de ani, venim sa intram la nivel de detalii? Cand, repet, exista 4.495 de dosare....

- Vă considerați nevinovat?

- Domnule Otopeanu, in materie de crima, de morti, Procuratura pleaca de la cadavru, nu pleaca pe idei generale, pe speculatii, ca am vorbit noi atunci, la TVR, nu stiu ce. Nu. S-a luat mort cu mort si s-a verificat toti ce ziceti dumneavoastra, cu tot, si nu stiu ce este in dosarele alea, ca nu am avut eu acces si nici nu m-a preocupat.

Acum, abuzand de ignoranta momentului, pentru ca publicul actual are alte preocupari, se spune ca domne, dupa 30 de ani, se face lumina, criminalii vor fi pedepsiti. Adica Iliescu si cu mine... Nu este asa. S-au facut cercetari, au fost 247 de condamnati din fostii comunisti care erau la putere.

Eu eram pe punctul de a pleca, sunt imbracat, am nadusit si acum risc sa si racesc. Va rog sa punem punct.

Dupa aceste cuvinte, Gelu Voican Voiculescu a avut o reactie pe care nu o putem reproduce.

În cadrul dialogului, separat de afirmațiile legate de Revoluția din 1989, Gelu Voican Voiculescu i-a explicat jurnalistului realitatea.net Cristian Otopeanu de ce nu a vrut sa discute cu postul Realitatea TV și l-a atacat pe Rareș Bogdan, fost jurnalist al postului nostru: "Am, si incerc sa imi aleg cuvintele mai blande, am un mare dispret si repuls fata de postul Realitatea, cu acest imund Rares Bogdan, imi pare rau ca ii pronunt numele, ca sa il bag in seama. Este un infam, care denatureaza totul".

Dupa ce jurnalistul i-a atras atentia ca Rares Bogdan nu mai lucreaza la Realitatea TV si afland ca a intrat in politica la PNL, Gelu Voican Voiculescu a replicat: "Este dezgustator! Daca un asemenea om ajunge europarlamentar...". 

---------------------------------------------------------------

Citește și: Cum a murit Nicolae Ceaușescu. Mărturia unuia dintre cei care au jucat un rol-cheie la controversatul proces din 25 decembrie 1989

Dan Voinea a explicat ce nu spune Gelu Voican Voiculescu

Într-un interviu exploziv acordat realitatea.net la finalul anului trecut, fostul procuror militar Dan Voinea, cel care s-a ocupat de Dosarul Revoluției timp de 7 ani și a obținut mii de mărturii, a oferit explicații ample despre cele petrecute în intervalul 22-25 decembrie 1989. Redăm acum acea porțiune din interviu, cu mențiunea că, la acel moment, Dosarul Revoluției era în stadiu de lucru la Parchet:

- Bun, dar ce vina a avut Iliescu la Revolutie?
- Dupa 22 au fost victime, pana pe 25 (n.r. decembrie 1989). Atunci s-a constituit un grup de putere care a condus, practic, impreuna cu Stanculescu, operatiunile militare din Bucuresti si din tara, iar ulterior acest grup de putere a ramas la putere si a preluat puterea. Acum, ramane sa vedem, pentru este un dosar in ancheta, nu pot eu sa spun...

- Cum a reactionat Ion Iliescu atunci cand l-ati chemat si i-ati aratat dovezile care il incriminau?
- Cand l-am chemat pe Ion Iliescu sa ii prezint materialul, a venit cu trei avocati. Cand a vazut ca ii arat jurnalul actiunilor de lupta unde a ordonat sa faca asa... Cineva l-a consemnat. Ora cutare, suna tovarasul Iliescu, sa intre 100 de soldati sa actioneze in zona cutare, ora cutare, suna Iliescu, ii trebuie 12 TAB-uri.

- La Revolutie sau la Mineriada?
- Si la Mineriada. Si m-a reclamat la Kovesi, ca el nu a stiut ca exista probele astea la dosar. Va dati seama, daca eu as fi spus ca am probele astea, nu gaseam nu jurnalul, nu gaseam nici fisetul a doua zi. Eu le-am tinut pana cand l-am chemat si am facut public ca exista si i le-am prezentat. Si atunci m-a reclamat la Kovesi si a facut si o plangere la CCR.

- Cate presiuni au fost pe dumneavoastra din momentul in care ati facut Dosarul Revolutiei?
- Cea mai mare presiune a fost cand m-au scos din dosar. In momentul in care l-am chemat pe Ion Iliescu (n.r. in vara lui 2007), a doua zi s-a si pus problema sa ma scoata din dosar.

Adica, Ion Iliescu a facut o plangere impotriva mea la doamna Kovesi, care era atunci procuror general, ca el nu a stiut de anumite probe care sunt la dosar si, totodata, s-a facut si o sesizare la Curtea Constitutionala. Judecatorii de acolo s-au grabit sa dea o decizie prin care au interzis procurorilor militari sa mai cheme civili la ancheta. Practic, mi-au luat dosarul. Atunci am impachetat dosarul, era decizia Curtii Constitutionale si nu puteam sa o comentez, l-am impachetat, l-am numerotat si l-am dat la colegii civil.

- Deci, rolul doamnei Laura Codruta Kovesi a fost...
- Rolul doamnei Kovesi a fost sa primeasca plangerea domnului Ion Iliescu si sa declanseze o cercetare a mea, pentru ca in dosarul asta, practic, domnul Iliescu a reclamat ca nu a fost informat cu absolut toate probele care s-au facut impotriva lui. Lucru neadevarat, pentru ca noi l-am chemat de multe ori si de fiecare data venea, ne dadea cate o carte, pleca... Nu a fost de ajutor niciodata la anchete.

.