Stoparea licitației corvetelor pentru Armata Română a fost decisă vineri 11 ianuarie, cu o zi înainte de data-limită pentru anunțarea câștigătorului, în urma unei sesizări făcute la Parchetul militar de secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat.
Surse judiciare spun acum că procurorii militari au decis să nu înregistreze ca pe o plângere penală sesizarea lui Ignat, ci o tratează ca pe o lucrare la capitolul "diverse".
"Avand in vedere "subtirimea" plangerii trimisa la Parchetul Militar, unele surse presupun ca s-a dorit in mod intentionat blocarea atribuirii licitatiei pentru corvete, cu serioase consecinte in planul securitatii si apararii nationale... Probabil urma sa castige "cine nu trebuia". Decizia fiind stoparea licitatiei si amanarea pana la calendele grecesti a procedurii de achizitie a corvetelor, in speranta unei anulari in instanta in urma unei lucrari penale", a scris pe blogul său jurnalistul Radu Tudor.
Dezvăluirea este cu atât mai semnificativă cu cât provine de un jurnalist Antena 3, post apropiat de PSD și Dragnea.
Potrivit acestuia, în plângerea MApN se mentioneaza destul de vag despre "incalcarea unor regulamente in timpul licitatiei" si se face trimitere la posibile "scurgeri de informatii" in timpul procedurii.
"De vreme ce MApN a trimis o astfel de sesizare la Parchetul Militar, suspiciunea sefului Departamentului Armamente se indreapta spre subordonatii sai militari. Fara insa a preciza clar: cine, cum, unde.
Plangerea MApN mai implica si alte elemente chestionabile, sesizate si de procurorii militari :
1. Daca secretarul de stat Ignat invoca incalcarea unor regulamente, de ce nu a fost sesizat ministrul apararii, pentru a se dispune unele masuri administrative impotriva celor suspectati?
2. Daca se vorbeste despre scurgeri de informatii, exista un raport al organului specializat – Directia Generala de Informatii a Apararii?
3. Daca s-a trimis o plangere la Parchetului Militar, exista o cercetare prealabila a organismului de specialitate al MApN, Directiei de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor, subordonata direct ministrului apararii?", a mai scris Radu Tudor.
Reacții în lanț în scandalul corvetelor, afacerea ratată de 1,6 miliarde euro
rei giganți internaționali au depus oferte pentru corvetele respective, dar și pentru modernizarea celor două fregate din dotarea Forțelor Navale Române. Este vorba despre:
1. Naval Group, Franța – Șantierul Naval Constanța – 1,2 mld EUR
2. Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, Olanda – 1,255 mld EUR
3. Fincantieri SpA, Italia – 1,344 mld EUR
Comisia de evaluare a stabilit inițial că toți ofertanții îndeplinesc condițiile tehnice stipulate in caietul de sarcini. Criteriul de departajare a fost considerat prețul cel mai scăzut și astfel asocierea Naval Group, Franța – Șantierul Naval Constanța părea să fie câștigătoarea licitației.
Două motive oficiale pentru suspendarea afacerii
Procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale a fost suspendată de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), care a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, „în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii".
Sunt două motive pentru această suspendare: Primul, șeful Departamentului pentru Armamente a sesizat Parchetul Militar, pentru că are suspiciuni rezonabile că interesul naţional de securitate ar putea fi afectat, dacă procedura de achiziţie continuă.
Cel de-al doilea: Şantierul Naval Constanţa, care s-a asociat cu francezii de la Naval Group, a început un proces în care cere anularea licitaţiei.
Licitaţia trebuia încheiată încă de anul trecut, însă a fost amânată de mai multe ori. Este vorba despre 4 corvete ultramoderne în valoare totală de 1,6 miliarde de euro.
