Comisia a dezbătut amendamentul propus prin care se elimina preşedintele României din procedura de numire a preşedintelui Inaltei Curti (art. 53 din lege). Aceasta este propunerea PSD-ALDE, după ce CCR a emis observaţiile sale.
Preşedintele scos din procedura numirii şi revocării conducerii ICCJ
"Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în propunerea PSD.
În forma trimisă la promulgare, articolul stipula că şefii ICCJ sunt numiţi de preşedintele României. Iată forma:
„(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani".
Totodată, preşedintele a fost scos şi din procedura de revocare a şefului ICCJ:
"Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinților și președinților de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător".
Ce spune CCR, în motivare: Numirea şefilor ICCJ de către preşedintele ţării încalcă competenţa constituţională a CSM
În decizia Curtii 45/2018, judecătorii au subliniat că competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturi:
"In aceste condiţii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)] din lege, normativizând competenţa Preşedintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încalcă competenţa constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea în funcţie a judecătorilor, astfel cum aceasta rezultă din coroborarea art.125 alin.(2) şi art.134 alin.(1) din Constituţie.
În consecinţă, din această perspectivă constituţională, Curtea constată că art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)] din lege este neconstituţional, fiind contrar art.125 alin.(2) din Constituţie.
În schimb, promovarea şi numirea judecătorilor în funcţia de preşedinte de secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, reglementată de art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza întâi şi alin.(10)] din lege, nu încalcă art.94 lit.c) din Constituţie."
Comisia a dezbătut şi un articol privind conducerea CSM. In forma care a trecut de Parlament a Legii 317 se prevedea: "Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte – judecător, ajutat de un vicepreședinte – procuror". Acest articol a fost declarat neconstitutional, iar PSD propune sa fie modificat astfel:
"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenți dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.
Dispută între Iordache şi secretarul MJ, pe teme Secţiei de Investigare
În comisie a avut loc şi o dispută pe tema denumirii Secţiei Speciale. Florin Iordache i-a transmis Marianei Moţ, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, că cei de la Direcţia Elaborare Acte Normative, din cadrul ministerului nu au fost atenţi când i-au transmis propunerea de modificare a Secţiei, întrucât au indus-o în eroare. Moţ i-a transmis că cel mai probabil, aceştia urmăresc şedinţa online, şi vor ţine cont de observaţiile lui Iordache.
Secretarul de stat propunea ca Sectia speciala pentru magistrati sa se numeasca "Sectia pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati". Iordache i-a explicat faptul ca aceasta formula a fost respinsa in comisie initial si ca in baza deciziei 33 a CCR nu poate fi redenumita astfel. In lege, sectia speciala poarta numele Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.
La începutul şedinţei Florin Iordache a anunţat că dezbaterea începe cu Legea 304. Nu se dă vreun vot, cu doar se discută pe observaţii. Cei de la PSD au mai multe propuneri, iar astfel, cei de la PNL, USR şi Ministerul Justiţiei sunt întrebaţi dacă sunt de acord cu observaţiile şi propunerile. Stelian Ion, deputat USR: "Am in fata cele trei legi, şi mi-am notat care articole sunt neconstituţionale. Sunt multe, nu sunt puţine. Şi asta s-a întâmplat din cauza grabei, deşi noi v-am atras atenţia in iarnă. Nu cred ca am avea de pierdut dacă am chema şi magistraţii la dezbatere"
În comisie s-a respins propunerea PNL de suspendare a lucrarilor comisiei. S-a votat sa se lucreze astazi pana la ora 18.00. Vor incepe dezbaterile cu legea 304 privind Organizarea judiciara, prima pentru care CCR s-a pronuntat. Apoi, dezbaterile se vor continua luni dimineata.
..............................
Florin Iordache, presedintele comisiei speciale, care se ocupa de modificarile aduse legilor justitiei, a anuntat, la inceputul anului, ca forul isi va relua activitatea, dupa ce Curtea Constitutionala se va pronunta pe toate sesizarile privind legile Justitiei.
Saptamana trecuta, CCR a publicat ultima motivare, in cazul modificarilor aduse Legii 317, privind CSM. Comisia Iordache urmeaza sa dezbata, incepand de miercuri, punerea în acord a legilor justiţiei cu observaţiile CCR, începând cu prima lege a Justiţiei, 303. Iată care erau modificările la prima lege:
1. Preşedintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților ICCJ, dar nici numirea procurorilor și judecătorilor simpli.
2. Toate actele legate de justiţie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informaţii devin informaţii de interes public.
3. Magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului. Adică nu mai pot critica Guvernul sau Parlamentul.
4. Procurorii nu mai sunt independenţi, ci îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiţiei. Asta după ce iniţial forma articolului era: "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii", dar comisia a modificat forma, scoţând din articol "independenţa". Iată forma modificată: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei".
5. Magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret.
6. Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE are prerogative în verificarea magistraţilor.
7. Un magistrat nu mai poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.
8. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a cauzat prejudiciu prin eroare judiciară. Concret, după ce statul plătește prejudiciul unei persoane vătămate, tot statului "îi revine dreptul de a se îndrepta[ cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
9. Procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația.
10. Magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.
11. Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti şi personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca în urma evaluarii psihologice primesc calificativul "nerecomandabil", să fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni. 12. Pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fără concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările şi și-au încetat activitatea din motive neimputabile.
