Ce este "creierul din intestin" şi cum îţi afectează corpul

O cercetare mai profundă a acestei mase neuronale, plină de neurotransmițători, a condus la concluzia că, dincolo de procesele legate de digestie, în intestine și stomac se află și alte conexiuni care provoacă uneori spasmul nervos cunoscut sub denumirea de „fluturi în stomac“.

Micul creier din intestinele noastre, aflat în legătură directă cu creierul mare din cutia craniană, este responsabil parțial nu numai pentru starea noastră de bine, de bună dispoziție, ci joacă un rol important în declanșarea anumitor boli ce apar în întreg organismul uman.

Deși are o influență destul de mare asupra stării noastre de bine, acest al doilea creier nu are o legătură directă cu deciziile pe care le luăm sau cu gândurile și ideile noastre. Potrivit cercetătorilor de la Columbia University Medical Center, tot ceea ce ține de filozofie, poezie sau alte procese ale gândirii cu impact major asupra umanității este rezultatul activității cerebrale, fără o legătură directă cu această masă neuronală fină descoperită la nivelul intestinelor.

Cunoscut drept sistemul nervos enteric, acest al doilea creier este format din teci de neuroni încorporate în pereţii tubului intestinului gros sau ai tubului digestiv, care măsoară circa 9 metri, pus cap la cap, de la esofag la anus. Acesta conține aproximativ 100 de milioane de neuroni, mai mult decât în măduva spinării sau a sistemului nervos periferic, potrivit cercetătorilor americani. Aceștia consideră că, dată fiind complexitatea acestei rețele neuronale, nu poate fi implicată doar în procesele legate de digestie. Ultimele cercetări în domeniu au condus la concluzia, șocantă chiar și pentru descoperitorii ei, că aproximativ 90% dintre aceste fibre nervoase viscerale transportă informaţii de la intestin la creier, şi nu invers.

Al doilea creier visceral dă informații despre starea noastră de bine și într-un mod mai puțin înțeles. O mare parte din emoțiile noastre sunt influențate de nervii din intestin. Senzația de fluturi în stomac este considerată din această perspectivă un răspuns la stresul reflectat în starea noastră fiziologică, scrie ziaruldesanatate.ro.