Data limită pentru depunerea candidaturilor a fost 14 decembrie anul trecut şi din 30 de persoane au rămas 5, au declarat pentru Europa Liberă surse de la Bruxelles. Din România, în afară de Kovesi, au mai fost alte două candidaturi, ambele respinse.
Procedura de selecție a procurorului șef european nu depinde de țara din care provine candidatul și se face exclusiv de către o comisie formată din 12 membri.
Lista scurtă va ajunge la Comisia JAI (Justiție și Afaceri Interne) și, probabil Comisia LIBE (Libertăți civile, justiție și afaceri interne), apoi cuvântul final îl vor avea Consiliul și Parlamentul European, de comun de acord.
Deși România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE, nu are posibilități efective să blocheze o eventuală desemnare a Laurei Codruța Kovesi ca procuror șef european, notează Europa Liberă. "Tudorel Toader, chiar dacă prezidează Consiliul JAI, pe fondul imaginii proaste pe care o are puterea de la București în ce privește derapajele de la statul de drept, exprimarea unei opoziții tranșante împotriva Codruței Kovesi ar putea avea efect contrar."
Scenariul nu este însă exclus, având în vedere faptul că ministrul Justiţiei s-a pronunţat critic la adresa candidaturii fostei şefe a DNA la funcţia de procuror european.
Procurorul-şef european, o funcţie nouă în structura UE, va avea un mandat de 7 ani, ce nu poate fi reînnoit.
Parchetul European va fi responsabil cu anchetarea, urmărirea penală şi tragerea la răspundere a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Această nouă instituţie va funcţiona pe baza unei structuri descentralizate, organizate pe două niveluri. Biroul Central va avea în compoziţie biroul Procurorului Şef European şi Colegiul, în cadrul căruia va participa câte un procuror din fiecare stat participant. La nivelul descentralizat vor opera Procurorii Europeni Delegaţi, situaţi în fiecare stat membru, aceştia fiind cei care vor conduce anchetele, fiind complet independeţi de parchetele naţionale.
