Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro. Realitatea.net vă prezintă mai jos câteva modele de subiecte pentru proba bolkiogatorie a profilului la BAC 2019 - istorie. 

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro. Absolvenţii de liceu care au terminat profilul Uman au avut de rezolvat, miercuri, mai multe cerinţe pornind de la un text despre comunism şi Uniunea Sovietică la subiectul I. La subiectul III, elevii au avut de scris un eseu pe tema spaţiului românesc în perioada Evului Mediu, scrie Adevărul.

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: Model de subiect istorie

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

Subiecte Istorie - Bac 2019 - Rezolvari si bareme

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „Ultimul război pe care l-a purtat Iancu de Hunedoara cu Imperiul Otoman a fost la Belgrad, în 1456. Stăpânirea acestei cetăți însemna, de fapt, drum liber spre şesul din faţă; nu degeaba i se spunea doar „cheia regatului Ungariei”, așa după cum Chilia şi Cetatea Albă erau „cheile” Moldovei. De aceea Mahomed al II-lea se hotărî să o cucerească. În fruntea unei armate uriaşe […] el sosi la începutul lunii iulie în faţa cetăţii. Iancu, la rândul lui, luase măsurile cuvenite de apărare. Întărise garnizoana Belgradului […] și o aprovizionase cu cele necesare – muniţii şi alimente […]. Asediul a început în ziua de 5; în ziua de 14 avu loc lupta navală de la Salankemen în care turcii au fost învinşi; îndată după aceea sosi la Belgrad şi Iancu, a cărui armată cuprindea şi un corp de cruciaţi. Asaltul general se produse în după-amiaza zilei de 21 iulie. Turcii reuşesc în cele din urmă să pătrundă în oraş; [dar] un contraatac viguros îi sileşte să se retragă. A doua zi, are loc o nouă luptă la marginea oraşului. Pentru că sunt izbiţi în plin de artileria lui Iancu […] și atacaţi cu furie de cavalerie, precum şi de cruciaţi […], turcii sunt cuprinşi de panică şi se retrag în dezordine. […] Vestea că Belgradul nu putuse fi luat şi că Mahomed al II-lea […] a trebuit să fugă rănit, produse o extraordinară bucurie în toată Europa.” (C. C. Giurescu, Istoria românilor)

B. „Apelul papei Clement al VIII-lea către monarhii „creştini”, să se unească într-o ligă „sfântă” împotriva Imperiului Otoman, primise unele răspunsuri favorabile din Spania, din ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara, din câteva state germane şi de la împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg […]. Ţările Române, în hotar cu Imperiul Otoman şi cu forţe armate proprii, prezentau o deosebită însemnătate. Diplomaţia habsburgică […] încheie tratate cu Aron Vodă al Moldovei şi cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Mihai Viteazul, fără să mai aştepte propuneri, are iniţiativa diplomatică şi politică, hotărând cu amintiţii conducători «ca să fie nedespărţiţi unii cu alţii» şi să înceapă împreună acţiunea. […] Atacurile oştilor muntene din toamna şi iarna 1594-1595, pe linia Dunării […], înfrângerea tătarilor la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti, primele succese ale românilor moldoveni la Babadag, Măcin, Ismail […], Tighina, însemnau o întreită lovitură - [pentru otomani] - de ordin politic, militar şi economic […]. Reacţia Porţii: decide înlăturarea lui Mihai Viteazul şi transformarea Ţării Româneşti în paşalâc. Pentru a doua oară în secolul al XVI-lea, existenţa statului muntean este pusă în cumpănă.” (C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Scurtă istorie a românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi o cetate precizată în sursa A. 2 puncte 2. Precizaţi, din sursa B o informație referitoare la Liga Sfântă. 2 puncte 3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii obțin victoria în luptele desfășurate împotriva tătarilor. 3 puncte 5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi alte două acţiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XV-lea - al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea. 4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro + barem Istorie Bacalaureat 2019

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL II (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Constituţia din 1866 este cea dintâi Constituţie românească întocmită de reprezentanţii legitimi ai naţiunii române. [...] Această Constituţie introduce trei principii: principiul suveranităţii naţionale potrivit căruia toate puterile emană de la naţiune, principiul guvernării reprezentative, după care naţiunea nu poate guverna decât prin delegaţi şi principiul separării puterilor în stat, în legislativă, executivă şi judecătorească, ai căror titulari sunt independenţi unii de alţii. [...] [Domnul] [...] se bucura de două privilegii monarhice: irevocabilitatea şi inviolabilitatea. [...] [Domnul] [...] putea să revoce miniştri, să provoace demisia guvernului, să nu sancţioneze o lege, să hotărască prorogarea* sau dizolvarea parlamentului, să acorde amnistii. [...] Nu întâmplător el era străin. Şi nu întâmplător dintr-o familie domnitoare din Europa (în cazul viitorului rege Carol I din familia Hohenzollern-Sigmaringen ce se afla pe tronul Germaniei). Era una dintre doleanţele cele mai însemnate ale Divanurilor ad-hoc din 1857. Românii voiau să consolideze statul lor ameninţat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Ei sperau că un principe străin, dintr-o casă domnitoare din Apus, prin prestigiul ei şi, de ce nu, prin sprijinul familiei din care venea le va putea fi de folos în redobândirea independenţei şi păstrarea ei. [...] Şi mai era un rost al aducerii unui principe străin: oprirea rivalităţilor pământene pentru domnie. În această idee, a asigurării unei stabilităţi politice, Constituţia de la 1866 introduce principiul eredităţii în desemnarea monarhului (până atunci domnia fusese electivă, preferându-se, pe cât a fost cu putinţă, aceia care aveau legături de rudenie cu fostul domn).” (I. Mamina, I. Bulei, Guverne şi guvernaţi) * amânarea ședințelor unei adunări legiuitoare pentru un anumit timp
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi legea fundamentală a statului român, precizată în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menţionaţi conducătorul statului român și o atribuție a acestuia la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la „națiune‟. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la motivele instaurării dinastiei străine în spațiul românesc, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în relațiile internaționale în primele trei decenii după evenimentele la care se referă sursa dată. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre viața politică din România postbelică, având în vedere: - menţionarea a două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, în primul deceniu al perioadei postbelice; - prezentarea unui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din primul deceniu al perioadei postbelice; - precizarea unei cauze a instaurării național-comunismului în România și menţionarea a două fapte istorice desfășurate de statul român în această perioadă; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în ultimul deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE MODEL 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.

• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL I (30 de puncte) 

1. 2 puncte pentru numirea oricărei cetăți precizate în sursa A 2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Liga Sfântă 3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui spațiu istoric la care se referă atât sursa A cât și sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că românii obțin victoria în luptele desfășurate împotriva tătarilor 5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect) 6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două acţiuni diplomatice la care participă românii în secolele al XV-lea - al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p) câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acțiuni diplomatice menţionate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acţiuni militare în care sunt implicați românii în secolul al XIV-lea

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte) 

1. 2 puncte pentru numirea legii fundamentale a statului român, precizată în sursa dată 2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată 3. câte 3 puncte pentru menţionarea conducătorului statului român și a oricărei atribuții a acestuia la care se referă sursa dată (3px2=6p) 4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la „națiune‟ (3px2=6p) 5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la motivele instaurării dinastiei străine în spațiul românesc câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro: SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni desfășurate în politica internă a statului român, în primul deceniu al perioadei postbelice (3px2=6p) - 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric prin care România participă la relațiile internaționale din primul deceniu al perioadei postbelice 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat - 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a instaurării național-comunismului în România câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice desfășurate de statul român în această perioadă (3px2=6p) - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României în ultimul deceniu al secolului al XX-lea 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu