Sindicatele din învăţământ au cerut demiterea ministrului Muncii

Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN), Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Spiru Haret şi Federaţia Alma Mater au cerut pe 2 iulie demisia ministrului Muncii şi a secretarului de stat din cauză că aceştia ar fi decis unilateral reducerea salariilor angajaţilor din învăţământ prevăzute prin grila Legii salarizării unice aflată în discuţie.

"Salariile prevăzute prin Legea salarizării unice la care am lucrat mai bine de trei luni au fost modificate de ministru fără niciun fel de anunţ. În urma modificărilor făcute, profesorii nu numai că nu se situează în partea superioară a grilei, dar există cazuri când unele categorii de bugetari din învăţământ ar putea primi salarii chiar mai mici decât cele pe care le au în prezent", a declarat Constantin Ciosu, secretar general al FEN.

De aceeaşi părere sunt toate sindicatele care au decis împreună să ceară demisia ministrului Muncii.

"Dacă primul ministru nu va rezolva această problemă, în numele celor peste 350.000 de membri de sindicat afiliaţi celor patru federaţii reprezentative, vom redeschide conflictul de muncă, ceea ce înseamnă blocarea începutului anului şcolar 2009-2010", a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei Spiru Haret.

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a anunţat recent că cele trei niveluri de referinţă din grila prevăzută prin legea unitară a salarizării se apropie de 5,4, 3,8 şi 2,3 faţă de coeficienţii reper conveniţi la începutul acestei luni cu sindicatele, de 8,85, 6,5, 3,8. Aceasta înseamnă o scădere cu circa 40% a valorii coeficienţilor stabiliţi, însă ministrul a ţinut să precizeze că este vorba de negocieri ale propunerilor făcute de ministere şi sindicate.

Grila prezentată în urmă cu două săptămâni de Ministerul Educaţiei propunea salarii cuprinse între de 3,5 ori salariul minim pe economie, la de 9,2 ori, plus sporuri de performanţă care s-ar ridica la până la 20% din salariu. Potrivit sindicaliştilor, dacă valorile din grilele de salarizare ar scădea cu 40%, cadrele didactice s-ar încadra în partea de jos a grilei, cu lefuri cuprinse între de două ori şi 7,6 ori salariul minim pe economie. "Un profesor universitar la sfârşitul carierei, care era la negocieri în topul grilei, cum este şi normal după o viaţă de studiu şi cercetare, ar avea un coeficient de 7,6, adică un salariu egal cu cât are acum.", explică preşedintele Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr.

Includerea majorărilor salariale pentru cadrele didactice în legea salarizării unice a fost unul din punctele acordului semnat, pe 6 mai, de reprezentanţii guvernului şi sindicaliştii din învăţământ, prin care aceştia din urmă se angajau să renunţe la boicotarea examenelor naţionale şi declanşarea grevei, cu condiţia ca Executivul să respecte mai multe prevederi privind salariile din sistem.