Sesizarea Monicăi Ridzi împotriva Comisiei de anchetă va fi discutată de plenul Camerei
Conducerea Camerei a decis, luni, să transmită plenului sesizarea Monicăi Iacob Ridzi privind încălcarea de către membrii forului de anchetă în cazul său a Regulamentului Camerei, dar şi să solicite Comisiei juridice punctul de vedere în privinţa raportului forului de anchetă.
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât, cu şapte voturi favorabile şi două "împotrivă", să lase la latitudinea plenului sesizarea fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, în care îi acuză pe unii membri ai Comisiei parlamentare de anchetă că au desfăşurat lucrările în paralel cu ancheta DNA şi solicită luarea "măsurilor ce se impun în conformitate cu Regulamentul Camerei", a anunţat, luni, secretarul Dumitru Pardău.
În plus, conducerea deputaţilor a decis să solicite Comisie juridice să finalizeze punctul de vedere asupra raportului forului de anchetă până lunea viitoare, urmând ca ambele puncte care o vizează pe Monica Iacob Ridzi să intre pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marţea viitoare.
Democrat-liberala Monica Iacob Ridzi a sesizat Camera Deputaţilor în legătură cu încălcarea de către unii membri ai Comisiei parlamentare de anchetă a articolul 74 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a articolului 8 din Regulamentul de funcţionare a Comisiei.
Potrivit sesizării, "raportul Comisiei de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept şi pe baza unor investigaţii care, în mod nepermis şi profund neconstituţional şi nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfăşurată de structurile abilitate ale statului - Parchetul de pe lângă IPPCJ - DNA".
Concluzia, potrivit documentului, este dată de două principale considerente: "atât Comisia de anchetă cât şi procurorii DNA au analizat faptele şi împrejurările care au fost derulate cu ocazia organizării evenimentelor de "Ziua Tineretului - 2 mai 2009".
Fostul ministru aduce şi argumente "de drept", ce vizează articol 74 din Regulamentul Camere Deputaţilor, articolul 8 din Regulamentul de funcţionare al Comisiei de anchetă, dar şi hotărârea CEDO din 3 februarie 2009, în cauza Voiculescu Anca vs România, conform căreia data începerii anchetei judiciare este data deschiderii dosarului, şi nicidecum data începerii urmăririi penale.
"Un exemplu nepermis al paralelismului de acţiune între comisia de anchetă şi activitatea procurorilor este dat şi de corespondenţa cu Garda Financiară. Comisia de anchetă a solicitat Gărzii o serie de documente în contextul în care, în acelaşi timp, aceleaşi acte constituiau mijloace de probă în dosarul DNA. În plus, audierea în cadrul Comisiei a persoanelor care, în acelaşi timp, erau martori în procedura derulată la nivelul DNA, reprezintă o încălcare grosolană a principiilor procesual-penale în materie, precum şi o ingerinţă nepermisă în ancheta penală", se arată în documentul transmis Camerei deputaţilor de fostul ministru.
Ridzi conchide că acest exemplu, dar şi corespondenţa cu Comisia, dovedesc că unii membri ai Comisiei ştiau de preexistenţa unei anchete judiciare, dar au nesocotit acest aspect, încălcând cu ştiinţă, cu rea credinţă, normele legale ce ţin de activitatea Camerei Deputaţilor.