România este marcată de o corupţie endemică, riscând să ameninţe viitorul ţării, susţine presa americană
Corupţia continuă să fie prezentă în România chiar şi la 20 de ani de la căderea comunismului, iar acest flagel ameninţă, potrivit experţilor, viitorul ţării, comentează postul public de radio american NPR.
Revoluţia care a marcat sfârşitul comunismului în Europa de Est în urmă cu 20 de ani a fost paşnică în majoritatea ţărilor, cu excepţia României. Regimul dictatorului comunist Nicole Ceauşescu s-a sfârşit printr-o revoluţie sângeroasă, soldată cu peste 1.000 de morţi. Acum, ţara este membră UE, are o economie solidă şi o viaţă democratică aprinsă, uneori haotică. Însă România continuă să fie marcată de o corupţie endemică, despre care unii cred că ameninţă viitorul ţării, comentează site-ul american .
Corupţia şi mita fac parte din viaţa de zi cu zi a românilor: în sistemul medical, justiţie, educaţie, chiar şi religie, susţine NPR.
Site-ul comentează "un caz recent", în care Răzvan Chiruţă, reporter la "România Liberă", şi un coleg de-al său s-au dat drept candidaţi la preoţie. Cei doi l-au filmat pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, al doilea prelat ca importanţă în Biserica ortodoxă română, în timp ce convenea să le vândă locuri în rândul preoţimii. Preţul iniţial era de 4.500 de dolari, dar, potrivit lui Chiruţă, a crescut la aproape 75.000 de dolari. "Depinde unde devii preot. Dacă devii preot la ţară, este mai ieftin", spune Chiruţă.
Într-un alt caz, continuă jurnaliştii de la NPR, deşi a fost filmat de procurori în timp ce-şi folosea ministerul pentru a acorda contracte unui prieten, în schimbul a circa 20.000 de dolari, o maşină nouă, cârnaţi de porc şi ţuică, fostului ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeş nu i s-a întâmplat nimic.
Scandalul în care a fost implicat Traian Remeş a devenit subiect de glume în România, dar, în alte cazuri, corupţia a dus la tragedii. Criticii spun că această cultură a corupţiei a extins incompetenţa în sectoare publice-cheie, printre care instanţe şi domeniul sănătăţii, iar gradul de tragere la răspundere este zero.
Transparency International a anunţat că România a făcut progrese modeste în ultimii ani în combaterea corupţiei din Poliţie, dar, în celelalte sectoare publice, problema rămâne endemică.
În condiţiile corupţiei răspândite, UE - la care România a aderat în 2007 - a ameninţat, în repetate rânduri, cu sancţiuni, încheie jurnaliştii de la NPR.