Desertul care a cucerit lumea: Ce le oferea Suleyman Magnificul soldaților
Puține deserturi din lume au o istorie atât de bogată precum baklavaua. Cu un gust inconfundabil și o tradiție care traversează secole, acest desert a fost mai mult decât o simplă delicatesă. În Imperiul Otoman, Suleyman Magnificul a transformat baklavaua într-un simbol al generozității și al legăturii dintre sultan și armata sa.
Baklava – dulcele regal devenit răsfăț pentru soldați
Legenda spune că Suleyman Magnificul le oferea ienicerilor tăvi de baklava în timpul Ramadanului, marcând astfel respectul său pentru devotamentul lor. Acest gest simbolic întărea relația dintre conducător și ostași, iar desertul a devenit un element central al tradițiilor imperiale.
Baklavaua este recunoscută pentru straturile fine de aluat, nucile crocante și siropul dulce care o transformă într-un deliciu unic. Deși rețeta poate părea simplă, fiecare foaie de aluat și fiecare strat sunt mărturii ale unei tradiții rafinate de-a lungul generațiilor.
Origini controversate: De la Roma antică la Imperiul Otoman
Istoria baklavalei este învăluită în mister, iar mai multe culturi își revendică originea acestui desert. Unele teorii sugerează că baklavaua își are rădăcinile în prăjitura „placenta” a Romei antice, preparată cu foi subțiri de aluat, miere și brânză. Alte surse indică bucătăria asiriană sau tradițiile persane, unde dulciurile pe bază de aluat stratificat și miere erau populare încă din secolul al VIII-lea î.Hr.
În Imperiul Otoman, baklavaua a atins forma sa modernă, fiind perfecționată de bucătarii palatului Topkapî din Istanbul. Desertul a fost ulterior răspândit în întreaga regiune balcanică, inclusiv în România, unde a devenit o parte importantă a culturii gastronomice.
Baklavaua în România și în lume
Adusă în Balcani de turcii otomani, baklavaua a fost rapid adoptată și adaptată în regiunile de la sudul Dunării. În România, desertul a devenit un favorit al multor generații, fiind preparat cu nuci, miere sau chiar reinterpretat cu arome locale.
În alte colțuri ale lumii, baklavaua a căpătat variații interesante. Armenii folosesc condimente precum scorțișoara și cuișoarele, în timp ce în Algeria desertul este aromatizat cu apă de flori de portocal. În Uzbekistan, versiunea locală, numită „pakhlava”, are până la 12 straturi de aluat.
Astăzi, baklavaua este mai mult decât un desert – este o punte culturală care unește gastronomii din întreaga lume. Fie că o savurăm în cafenele turcești, patiserii românești sau în cadrul sărbătorilor festive, acest desert ne amintește de o istorie comună bogată și de plăcerea de a împărtăși momente speciale.
Indiferent de originea sa exactă, baklavaua rămâne o capodoperă culinară care continuă să încânte generații, aducând în farfuriile noastre o fărâmă din splendoarea trecutului.