Paula Iacob a fost recrutată de Securitate ca informator în 1952 şi 1970, potrivit CNSAS

Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi "Gabriela", apoi "Ioana", arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori de fosta Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. "La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela", arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunţat la colaborarea cu "Gabriela" (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese "lămurirea unei lucrări", iar menţinerea ei ca informator nu mai era de folos, având în vedere că, potrivit agenţilor de Securitate, citaţi de CNSAS, era "cunoscută ca un element ataşat regimului". "În 1954, potrivit , au renunţat la colaborarea sa pentru că ", notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securităţi.

Apoi, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată de fosta Securitate, "pe baza sentimentelor patriotice". De această dată, avocata a semnat un angajament cu numele "Ioana". "Ulterior, la 20.02.1970, Securitatea Direcţia a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana", se arată în documentele depuse de CNSAS.

Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât note scrise chiar de avocată, cât şi note ale agenţilor de Securitate redactate pe baza declaraţiilor acesteia.

Avocata Paula Iacob ar fi dat informaţii la Securitate despre angajaţi de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei verişoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe ori, arată CNSAS în acţiunea depusă în instanţă.

Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai multe ori pe o verişoară din Germania, care lucra la postul Europa Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de origine română, despre care ar fi furnizat informaţii.

Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soţul ei, în Germania, în toamna anului 1968. "În noiembrie 1968, am făcut împreună cu soţul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea", ar fi scris Paula Iacob în una dintre notele informative date fostei Securităţi, potrivit dosarului din instanţă.

CNSAS a depus la dosarul de la instanţă şi alte documente din care reiese că fosta Securitate ar fi deschis "mapă de lucru" unei persoane care, din informaţiile oferite de avocată, "în toamna anului 1969 a întreţinut relaţii cu C.G, director adjunct al secţiei române a postului de radio Europa Liberă din Munchen".

Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu poate fi "decât un dosar aranjat". Avocata a recunoscut că a avut o verişoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că "asta e relaţia care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. - ofiţerilor de Securitate) ce aşteptau".