La vremea aceea (prin anii 70-80), redactor la revista ”Cronica” fiind, faceam, cam de doua ori pe an, un drum la Bucuresti, ca sa obtin niscaiva colaborari de la scriitorii ”capitalisti”. Era, desigur, si un bun prilej de a ma întâlni cu amicii, de a lua masa de prânz la exclusivistul restaurant al scriitorilor, unde, daca aveam sansa sa fie acolo în acea zi, ma puteam boldi la ”sfinxii” vremii (VIP-uri, le-am zice azi), de-alde Eugen (...) Citește mai departe...