Drumul naţional 17 se modernizează încet şi la preţ de autostradă

DN 17 începe din marginea municipiului Suceava. Pentru reabilitarea celor 72 de kilometri dintre Suceava şi Sadova firma franceză COLAS s-a asociat cu SC Construcţii Feroviare SA Iaşi (SCCF) şi a câştigat în 2005 licitaţia organizată de Compania Naţională pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Costurile de peste 56 de milioane de euro vor fi suportate de Banca Europeană de Investiţii, în procent de 75 la sută şi Guvernul României, 25 la sută. Consultanţa şi diriginţia de şantier sunt asigurate de firma americană Louis Berger Group.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe 1 mai 2006, termenul de finalizare fiind de 24 de luni. Lucrările au mers greu, dar niciodată nu au fost întrerupte. Pe 23 iunie, însă, caz singular în România postdecembristă, firma de construcţii COLAS a întrerupt lucrările de reabilitare pentru că nu a fost plătită de beneficiar, adică de CNADNR. Şi asta în plină vară când vremea este favorabilă construcţiilor. Deoarece conducerea firmei a refuzat să comenteze acestă măsură pe care a luat-o nu vă putem prezenta decât punctul de vedere al partenerului său.

''17 milioane de euro este datoria pentru COLAS România, în mare parte sunt de anul trecut....90 de miliarde am de primit de la Primăria Suceava...ba suntem atât de buni şi fraieri că am plătit şi datoriile la stat....noi constructorii vom fi mult mai prudenţi pentru că am luat linii de credit, numai SCCF în jur de 300 de miliarde de lei, datoriile la furnizori, ciment, motorină  sunt de 400 de miliarde de lei'', a declarat Ştefan Hanganu, director SCCF Iaşi.

În lipsa motorinei şi a cimentului 400 de muncitori cu salarii de 6-7 milioane de lei şi rate la bănci au fost trimişi acasă. Au rămas doar câţiva care îşi fac de lucru pe ici pe colo.

La Ilişeşti am găsit şi primele lucrări abandonate din lipsa banilor. Aici am găsit şi primele neînţelegeri între constructor şi consultant. Pentru ca dealurile să nu o ia la vale cu tot cu şosea, au fost concepute nişte canale de drenaj, soluţie tehnică acceptată de toate părţile. Numai că acum consultantul nu vrea să le certifice la plată decât în procent de 30 la sută, considerându-le prea scumpe. Ce părere are CNADNR?

''Compania aşteaptă punctul de vedere al consultantului'', susţine Elana Dan, director CNADNR.

Constructorul reclamă că a făcut lucrări de 7 milioane de euro pe care consultantul refuză să le certifice la plată.

Staţiunea turistică Gura Humorului, străbătută de DN 17 n-a scăpat de şantiere. Dacă tronsonul Suceava – Gura Humorului e aproape gata, lucrările la tronsonul Gura Humorului – Sadova sunt executate în proporţie de numai 75%.

La podul de peste râul Moldova, dintre Gura Humorului şi Frasin ne întâmpină doar câţiva câini care apără de hoţi utilajele ce ruginesc în ploaie. În amonte de podul vechi, ieşit din garanţie de vreo 5 ani, se construieşte un pod nou, dar nu mai sunt bani pentru grinzi.

''Cei de la prefabricate nu ne mai dau grinzi pentru că avem 26 de miliarde de lei datorie'', explică Ştefan Hanganu, director SCCF Iaşi.

Şi la acest pod au fost neînţelegeri între constructor şi consultant.

''Soluţia originală a fost reabilitarea podului existent, dar constructorul nu a fost mulţumit şi a solicitat o expertiză care a stabilit că trebuie construit un alt pod. Şi care este termenul? Sfârşitul anului 2009, dar constructorul dă alt termen, mai 2010'', spune Victor Dee, consultant.

Conform unui document ajuns la CNADR firma COLAS cere despăgubiri de 20 de milioane de euro pentru că exproprierile nu au fost făcute la timp. Ce spune conducerea CNADNR?

''E foarte amuzant. Toţi constructorii invocă acelaşi lucru, că n-au avut la timp exproprierile...Nu ştiu cum se face că toţi constructorii vor să înceapă lucrările acolo unde nu au posesia şantierului'', susţine Elena Dan, director CNADNR.

Atât CNADNR cât şi Luis Berger Grup au promis că evaluează cine este mai vinovat de aceste depăşiri ale termenului de execuţie. Până acum CNADNR a achitat o parte din datorii. Adică 3,5 milioane de euro pentru lucrări care au fost certificate la plată. Dar se mai află în perioada de graţie alte 4,8 milioane de euro pe care compania trebuie să le plătească constructorului. Iar întârzierile nu duc decât la majorări de costuri. Cât va ajunge astfel kilometrul de drum reabilitat ?

''Vom ajunge la 50% faţă de preţul original din contract. 80 de milioane de lei un kilometru de drum, cam un milion de euro virgulă ceva'', a precizat  Victor Dee, resident project manager Louis Berger Group

Pană la urmă milioanele de euro cerute de constructor vor fi plătite de CNADNR din buzunarul nostru, al contribuabililor. Problema e cine se face vinovat de această pagubă? Răspunde cineva pentru aceşti bani? Am încercat să aflăm în această anchetă de fapt cine ne bagă mâna adânc în buzunar? Dar, vai, în România de azi totul e... confidenţial.