Departamentul de Stat al SUA: Politicienii români s-au grăbit să facă legi favorabile Bisericii Ortodoxe

Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasă, lansat luni la Washington, aduce o critică destul de dură la adresa Bisericii Ortodoxe Române, căreia Statele Unite îi reproşează, în principal, că îşi foloseşte influenţa asupra politicienilor pentru a obţine decizii în favoarea sa şi în detrimentul minorităţilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestanţii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precădere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educaţie religioasă şi acordarea de fonduri disproporţionate pentru bisericile ortodoxe.

"Puţini politicieni susţin măsuri legislative care ar nemulţumi BOR. Pentru că anul 2008 a fost un an electoral, partidele şi politicienii s-au grăbit să facă legi care favorizează Biserica Ortodoxă. Unii critici au acuzat că acest lucru a fost făcut pentru a câştiga bunăvoinţa Bisericii în timpul perioadei electorale", punctează raportul american.

Spre exemplu sunt oferite alocarea de către Guvern, în martie şi mai 2008, a unor fonduri în valoare de 200 de milioane de dolari (500 milioane de RON) pentrui construirea şi repararea bisericilor, bună parte mergând către biserici ortodoxe. În plus, este amintită şi o propunere legislativă a liberalilor prin care mănăstirilor ar fi urmat să li se restituie pădurile obţinute în perioada interbelică sau propunerea PSD de creştere a salariilor clericilor şi ca membrii ai clerului să nu fie investigaţi pentru o posibilă colaborare cu fosta Securitate.

În general, observă Departamentul de Stat, "oficialităţile locale tind să fie tolerante cu minorităţile religioase, dar au existat incidente în cadrul cărora au fost exercitate presiuni şi s-a recurs la intimidare din partea clericilor ortodocşi. În unele cazuri poliţia locală şi autorităţile administrative au susţinut campanii sociale - câteva dintre ele ajungând chiar la intimidare fizică - împotriva acţiunilor de răspândire a credinţei de către grupuri religioase neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasivă faţă de oprirea hărţuirii acestor grupuri".

Toleranţă pentru abuzuri sociale şi discriminări în baza afilierii religioase

Raportul a mai constatat în România şi abuzuri sociale şi discriminări în baza afilierii religioase, a credinţei şi a practicării religiei. Au existat şi incidente în timpul cărora BOR a arătat ostilitate faţă de bisericile neortodoxe şi a criticat acţiunea de răspândire a credinţei altor grupuri religioase, precum protestanţii. În general, Biserica ortodoxă a refuzat să retrocedeze bisericile greco-catolice şi şi-a folosit adesea influenţa pentru a pune presiune asupra minorităţilor sau a oficialilor guvernamentrali în propriul avantaj", punctează raportul Statelor Unite.

De asemenea, Departamentul de Stat face referiri şi la apariţia publică a liderilor BOR alături de politicieni. "Biserica Ortodoxă Română exercită o influenţă substanţială asupra populaţiei şi liderilor politici, având un rol dominant. Liderii religioşi ortodocşi oficiază aproape în exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, mulţi lideri ortodocşi au apariţii publice cu lideri politici importanţi, iar mesajele religioase conţin adesea promisiuni şi obiective politice, cât şi îndemnul la susţinere pentru anumite poziţii politice", arată raportul.

Raportul SUA aminteşte şi de plângerile repetate privind faptul că statul favorizează în mod nejustificat Biserica Ortodoxă. "În iunie 2008, reprezentanţi ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice şi baptiste ungare au depus o plângere la Comisia Europeană pretinzând că legea religiilor discriminează minorităţile religioase şi că, în ciuda prevederilor constituţionale care garantează libertatea religioasă, statul favorizează în mod nejustificat BOR", constată Departamentul de Stat.

În plus, se menţionează şi că minorităţile religioase au semnalat că Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de către BOR lăcaşurile de cult, că elevii aparţinând minorităţilor religioase nu au un acces egal la educaţie religioasă şi că BOR primeşte fonduri disproporţionat de mari şi proprietăţi din partea statului, că statul nu sancţionează acţiunile BOR care sunt împotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietăţilor care ar trebui restituite, instigarea la ură religioasă la televiziunea de stat şi discriminarea în şcoli şi în mass-media.

Totodată, raportul menţionează că BOR a fost adesea "intolerantă" cu alte grupuri religioase şi a criticat adesea aşa-numita "acţiune agresivă de a crea prozeliţi" a protestanţilor, neoprotestanţilor şi a altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte, aceste situaţii degenerând în conflicte fizice şi verbale în unele cazuri.

Guvernul României discriminează minorităţile religioase

"Guvernul a continuat să facă diferenţieri între grupurile religioase recunoscute şi nerecunoscute, iar criteriile de recunoaştere şi înregistrare au continuat să impună obstacole minorităţilor religioase", mai arată raportul.

Unele grupuri minoritare au continuat să semnaleze că autorităţile locale tergiversează acordarea de permise de construcţie în funcţie de apartenenţa religioasă. În plus, este abordată problema predării religiei în şcoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute în România având dreptul să ţină ore de religie.

"Minoriţăile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptiştii, au continuat să semnaleze în mod credibil că autorităţile au supus copiii aparţinând credinţei lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie ortodoxă", notează raportul, referindu-se la cazuri din Oraviţa, Caraş-Severin şi Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit documentului citat, că orele de religie ortodoxă sunt programate în mod deliberat în mijlocul zilei astfel ca toţi elevii să fie nevoiţi să participe.

Mai mult, potrivit Departamentului de Stat, minorităţile religioase au continuat să semnaleze că la unele festivităţi şcolare elevilor li se cere să participe la slujba religioasă ortodoxă, dezaprobând faptul că autorităţile permit, în general, BOR să joace un rol activ în deschiderea ceremoniilor de acest tip. Raportul atrage atenţia că acelaşi fenomen se poate constata şi în armată.

Autorităţile române tind să minimizeze semnificaţia unor acte antisemite

"Acte de antisemitism, inclusiv profanarea şi vandalizarea sit-urilor evreieşti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fără nicio schimbare apreciabilă în modificarea frecvenţei în comparaţie cu rapoartele precedente. Presa naţional-extremistă a continuat să publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au făcut declaraţii publice pe teme antisemite", atrage atenţia raportul.

"Potrivit Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, autorităţile române au avut tendinţa să minimizeze semnificaţia unor astfel de incidente de vandalism, motivând că sunt acte ale unor copii, beţivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completează Departamentul de Stat.

Au existat, potrivit raportului, aproximativ 12 incidente antisemite privind distrugerea proprietăţii şi vandalismul în fiecare dintre perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe clădiri, profanate morminte şi cimitire, vandalizate sinagogi sau clădiri deţinute de evrei. "Uneori poliţia a identificat autorii acestor acte, dar cei mai mulţi dintre ei nu au ajuns în instanţă", semnalează Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008, un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" şi a distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din Bucureşti, dar procurorul l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arată în raport.

În plus, Departamentul de Stat evidenţiază că şi în emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimatre viziuni şi atitudini antisemite. Raportul aminteşte şi de publicaţiile partidului extremist România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat să conţină declaraţii şi articole reprezentând "puternice atacuri antisemite". În aprilie 2008 "autorităţile nu au reacţionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagină a săptămânalului România Mare", atenţionează raportul.

De asemenea, restituirea proprietăţilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a rămas o problemă. "În numeroase cazuri minorităţile religioase nu au reuşit să obţină posesia proprietăţilor confiscate. Chiar dacă a existat un anumit progres pe perioada monitorizată de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au rămas nerezolvate. În multe cazuri autorităţile locale au refuzat chiar să restituie proprietăţile în legătură cu care exista un interes al guvernării municipale sau centrale", se arată în documentul Departamentului de Stat.

Totodată, comunitatea musulmană a continuat să aibă probleme cu înmormântările membrilor săi. "În ciuda promisiunilor făcute de primarul Bucureştiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru înfiinţarea unui cimitir musulman", mai notează raportul