CC ar trebui să respingă contestaţia PCRM privind prima şedinţă a Parlamentului, spun experţii

Curtea Constituţională de la Chişinău urmează să se pronunţe marţi pe marginea legalităţii primei şedinţe a Parlamentului, când comuniştii au părăsit sala de şedinţe, iar în absenţa lor majoritatea democrată a ales preşedintele legislativului - pe liberalul Mihai Ghimpu.

Subiectul şedinţei CC de marţi a fost discutat în cadrul unei întâlniri de lucru şi de către cei patru lideri ai partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care insistă asupra faptului că, prin contestaţia sa, Partidul Comuniştilor a amânat cu mai bine de două săptămâni adoptarea unor decizii extrem de importante pentru Republica Moldova, confruntată cu o criză economică de proporţii.

Comuniştii au contestat această şedinţă a Parlamentului, când ei, în încercarea de a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, au cerut o pauză până la 4 septembrie. Juriştii formaţiunii au identificat 13 articole din Constituţie care ar fi fost încălcate, din punctul lor de vedere, de AIE, alianţă reprezentată de 53 de deputaţi. AIE a continuat şedinţa Legislativului în absenţa comuniştilor, alegându-l pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcţia de de preşedintele al Parlamentului.

Nouă experţi, doctori şi conferenţiari în drept, au trimis luni un set de recomandări CC şi liderilor grupurilor parlamentare, elaborate în urma unor dezbateri organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul de la Chişinău.

Analizând procedura desfăşurării şedinţei de constituire a noului Parlament pe data de 28 august, participanţii la dezbateri constată că decanul de vârstă, deputatul Ivan Calin, a declarat şedinţa Parlamentului închisă, anunţând o pauză de o săptămână în activitatea Parlamentului fără a consulta deputaţii din Parlament şi fără a supune propunerea la vot, încălcând astfel procedura adoptării hotărârilor. "În aceste condiţii, erorile procedurale ar fi trebuit să fie corectate de către alţi deputaţi cu experienţă legislativă.

Astfel, continuarea şedinţei Parlamentului de către majoritatea parlamentară a fost întru totul corectă şi legitimă", susţin semnatarii pachetului de recomandări. Grupul deputaţilor comunişti a părăsit şedinţa Parlamentului din proprie iniţiativă, fără să fie forţaţi sau impuşi în vreun fel.

În ceea ce priveşte procedura de constituire a fracţiunilor, specialiştii în Drept consideră că solicitarea Partidului Comuniştilor de a anunţa o pauză de o săptămână, până la 4 septembrie, pentru constituirea grupului parlamentar este neîntemeiată. 

Astfel termenul de 10 zile, stabilit de Regulamentul Parlamentului, este fixat pentru deputaţii aleşi pe liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, precum şi pentru deputaţii independenţi care se pot reuni pentru a constitui o fracţiune parlamentară mixtă sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

Experţii în Drept Constituţional consideră că alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost legală. "Exercitându-şi dreptul de a se eschiva de la procedura de vot, grupul politic al PCRM a decis să nu participe la votare, ceea ce însă nu poate invalida norma procedurală de alegere a preşedintelui Parlamentului cu majoritatea întrunită de voturi din partea deputaţilor prezenţi la şedinţa de constituire a organelor de lucru a Legislativului", au explicat experţii.

Aceştia subliniază că cele 13 articole din Constituţie contestate de PCRM nu au fost încălcate.

"Situaţia de conflict creată între grupurile politice din Legislativul Republicii Moldova atrage atenţia asupra imperfecţiunii unor norme constituţionale şi legislative, care pot crea şi alte tensiuni", atenţionează experţii juridici. Iată de ce, spun ei, se impune necesitatea unei reforme constituţionale. Aceasta ar trebuie să ducă fie la întărirea mecanismelor specifice regimului parlamentar, în care şeful statului nu poate dizolva un parlament naţional, fie la alegerea directă a şefului statului, în cadrul unui scrutin prezidenţial direct.

Liderii celor patru partide din Alianţă pentru Integrare Europeană s-au întâlnit luni pentru noi discuţii despre modul de organizare a viitoarei guvernări. "Am discutat, dar nu în măsura în care am putea să anunţăm numărul de ministere sau persoanele care ar putea ocupa o funcţie sau alta în viitorul Guvern", a spus liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, candidatul coaliţiei pentru funcţia de prim-ministru, citat de portalul Ştirea Zilei.

Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, candidatul anunţat pentru funcţia de şef al statului, a precizat că Alianţa a continuat discuţiile privind structura Parlamentului "pentru ca noul Legislativ să devină funcţional cât mai repede posibil". 

Liderii AIE au reiterat invitaţia la dialog adresată Partidului Comuniştilor "pentru a rezolva multitudinea de probleme cu care se confruntă Republică Moldova".  Vlad Filat a anunţat că AIE, care are 53 de deputaţi, nu va căuta cele opt voturi care îi lipsesc pentru alegerea şefului statului (procedură pentru care este nevoie de minim 61 de voturi) şi nu va încerca să influenţeze în vreun fel deputaţii comunişti. Mai mult decât atât, Vlad Filat este sigur că PCRM va delega opt persoane pentru alegerea preşedintelui ţării.

"Am ferma convingere că PCRM va delega aceste voturi, în caz contrar ei se vor face responsabili de evoluţia evenimentelor şi de criza din ţara. Nu cred că deputaţii comunişti vor sta să aleagă între a rămâne o fracţiune cu 48 de mandate, ce-i drept în opoziţie, pentru patru ani, şi a reveni în Parlament, după eventuale alegeri anticipate, cu o fracţiune foarte restrânsă - nu este în interesul dânşilor. Dar, dincolo de interesele de partid, mai sunt şi interesele Republicii Moldova şi eu sunt sigur că ei vor da dovadă de responsabilitate", a spus liderul PLDM, Vlad Filat. 

Recent, deputatul PCRM Eduard Muşuc a declarat că "cea mai reuşită variantă a unei coaliţii de centru-stânga ar fi PCRM-PDM şi, posibil, AMN". "Totuşi, dacă AIE va continua cu acest comportament inflexibil, eu nu exclud că vom avea alegeri anticipate. Dacă va exista un dialog, nu exclud că PCRM ar putea oferi cele opt voturi, necesare pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova", a adăugat Eduard Muşuc.

Însă liderul PD, Marian Lupu, şi preşedintele AMN, Serafim Urechian, au exclus orice posibilitate de a abandona AIE şi a se alia cu comuniştii.
În cazul nealegerii, de două ori consecutiv, a şefului statului de către Parlament, noi alegeri parlamentare anticipate vor fi anunţate în Republica Moldova pentru începutul anului viitor.