Scandalul cimitirului din Valea Uzului. Ce n-au reușit politicienii, încearcă armata

Scandalul izbucnit la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului este departe de a se fi terminat, iar căile diplomatice n-au reușit aplanarea conflictului interetnic. Motiv pentru care specialiștii militari ai României și Ungariei s-au așezat la masa tratativelor, cu documente istorice pe masă.

Situaţia Cimitirului eroilor de la Valea Uzului a fost dezbătută de specialişti români şi maghiari, la Bucureşti. Părţile au subliniat importanţa unei comunicări deschise şi pragmatice, fără accente emoţionale, care poate aplana eventualele neînţelegeri, şi au convenit să se deplaseze la faţa locului şi să facă o cercetare pe întreaga suprafaţă a necropolei de război.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că, miercuri, a avut loc, la Bucureşti, întâlnirea de lucru la nivel de experţi între reprezentanţii părţii române şi cei ai părţii ungare pentru analizarea aspectelor de interes comun în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, scrie Adevarul.ro

Pe agenda întrevederii s-a aflat şi problematica Cimitirului eroilor de la Valea Uzului, necropolă de război cu caracter multinaţional. Potrivit MApN, dialogul a avut în vedere principiile şi normele dreptului internaţional umanitar, dispoziţiile Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la protecţia victimelor de război şi ale Protocoalelor adiţionale la acestea din 8 iunie 1977, prevederile tratatelor internaţionale incidente domeniului şi pe cele ale legislaţiei naţionale specifice în vigoare, precum şi cele prevăzute de Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucureşti la 6 martie 2008.

”Totodată, Părţile au subliniat importanţa unei comunicări deschise şi pragmatice, fără accente emoţionale, în consonanţă cu valorile europene şi euroatlantice şi cu Parteneriatul Strategic dintre România si Ungaria, care poate duce la rezolvarea situaţiilor de orice natură şi poate aplana eventualele neînţelegeri. În acest sens, s-a convenit deplasarea, la o dată stabilită de comun acord, a unei comisii alcătuită din reprezentanţii tuturor statelor care au morţi de război înhumaţi în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului pentru realizarea unei cercetări pe întreaga suprafaţă a necropolei de război, plecând de la datele evidenţiate de documentele de arhivă deţinute de părţile implicate”, a transmis MApN. Sursa citată a precizat că, partea română a informat partea ungară cu privire la procesul de analiză derulat în prezent în vederea preluării în administrare, de către Ministerul Apărării Naţionale, a Cimitirului eroilor de la Valea Uzului, inclusiv din perspectiva faptului că în această necropolă sunt înhumaţi militari de mai multe naţionalităţi.

Cimitir multinaţional ”În cadrul discuţiilor s-au mai realizat informări reciproce privind derularea de proiecte de restaurare/amenajare a unor monumente şi cimitire ale eroilor, precum şi privind starea de întreţinere a unor obiective comemorative de interes, aspecte ce vor fi analizate şi concretizate, ulterior, în conformitate cu prevederile Acordului bilateral în domeniul mormintelor de război”, a mai transmis MApN.

Şefii celor două delegaţii au exprimat dorinţa continuării colaborării între România şi Ungaria în domeniul comemorării morţilor de război şi cel al îngrijirii mormintelor şi operelor comemorative de război dedicate acestora.

Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“. ”Deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi.

Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani - 43, români - 8, ruşi - 4, sârbi - 3, italieni - 2 şi austrieci - 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri - 336, germani - 78, ruşi - 18 şi români - 3) şi 242 necunoscuţi”, a informat MApN. În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).

Potrivit documentelor întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor '70, în anul 1944, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal. În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988 (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români, în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19), cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130), un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.

Mai multe articole despre:

cimitirul eroilor valea uzului armata romana maghiara maghair conflict romani maghiari