Votul prin corespondență. Comisia pentru cod electoral a dat raport favorabil

Parlamentarii Comisiei pentru Cod electoral și-au însușit proiectul cu majoritate de voturi.

Reprezentanții PNL și PSD au susținut, în ședință, că votează textul AEP fără obiecții, iar observațiile tehnice le vor depune ca amendamente în faza procedurii parlamentare.

Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare, se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare.

În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot:

"prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate";

- "prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate".

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele:

- la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale - între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri;

- la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European - între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Naţională "Poşta Română" S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii.

Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente - certificatul de alegător, cererea - se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.

Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

În ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot şi desigilează plicurile interioare.

Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat.

Gorghiu, despre votul prin corespondenţă: "E penibil să ne mai ascundem după o comisie sau alta"

Grupurile parlamentare ale PSD, PNL și UDMR și-au prezentat, luni, în Comisia de cod electoral punctele de vedere cu privire la legea votului prin corespondență.

Gabriel Vlase a explicat că social-democrații doresc aplicarea votului prin corespondență la parlamentare și nu au o problemă ca acesta să fie valabil și la prezidențiale. PSD vrea ca înregistrarea celor care doresc să voteze prin corespondență să se facă cu șase luni înainte de fiecare proces electoral.

Deputatul liberal, Mihai Voicu, a precizat că PNL vizează aplicarea votului prin corespondență la alegerile parlamentare din 2016, dar și la europarlamentare și prezidențiale, iar înregistrarea celor care doresc să-și exprime acest vot din străinătate să se facă înainte de fiecare proces electoral.

Marko Bela: Nu susținem votul prin corespondență

Potrivit deputatului UDMR, Marton Arpad, Uniunea vrea ca votul prin corespondență să se aplice doar pentru alegerile prezidențiale, iar înregistrarea votanților din străinătate să aibă loc la data de 1 aprilie a anului electoral.

Băsescu: USL nu s-a desprins, uitați-vă în teritoriu. Pentru ei, diaspora e nisip mișcător