Primarii penali rămân cu mandatul. Parlamentul, scut în jurul edililor
Primarii care sunt arestaţi preventiv mai mult de 90 de zile rămân cu mandatul, după ce deputații au respins propunerea legislativă a senatorilor PNL Marinică Dincă şi Marius Bălu. Astfel, edilii care au probleme cu justiţia rămân primari. Până la sfârşitul sesiunii parlamentare, aleşii trebuie să decidă ce vor face cu controversatele modificari la Codul Penal, anunță Realitatea Tv.
Update 17:00 Camera Deputaților a respins în plen, propunerea parlamentarilor PNL, după ce 306 deputați au votat împotriva proiectului. Cameră deciziională în acest caz este Senatul.
Update 11:10. Comisia Juridică a respins modificarea prin care primarii care sunt arestaţi preventiv mai mult de 90 de zile și-ar vor pierde mandatul, anunță Realitatea Tv. Procedural, proiectul va fi inclus pe ordinea de zi a plenului, parlamentarii urmând să dea un vot.
Astfel, proiectul modifică Legea administraţiei publice locale, în sensul ca mandatul primarului să înceteze de drept şi în cazul în care edilul este arestat preventiv mai mult de 90 de zile sau a fost încarcerat pentru executarea unei pedepse privative de libertate.
În prezent, legea prevede că mandatul unui primar încetează de drept în cazul în care acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei mai mult de şase luni într-un an pe motiv de boală, certificată, precum şi în cazul în care nu îşi exercită mandatul, în mod nejustificat, timp de 45 de zile consecutive, scrie Mediafax.
"Niciuna dintre ipotezele reglementate în prezent de lege nu acoperă situaţia care face obiectul prezentei propuneri legislative. Astfel, imposibilitatea exercitării mandatului din cauza unei boli grave nu are legătură cu arestarea pentru mai mult de 90 de zile sau cu încarcerarea pentru o pedeapsă privativă de libertate”, se arată în expunerea de motive
”De asemenea, neexercitarea mandatului în mod nejustificat nu are nicio legătură cu ipoteza propusă de a fi reglementată, pentru că o asemenea exercitare trebuie să fie nejustificată, în timp ce reglementarea propusă este justificată de existenţa unor mandate de arestare sau de încarcerare", au mai arătat iniţiatorii.