Guvernul a adoptat OUG pentru pensiile speciale. Ce categorii sunt vizate

"Astăzi, în sfârşit, va fi varianta finală, în ultimele zile au fost câte patru variante pe zi, cel puţin din afara Guvernului, la reglementarea pensiilor speciale", a declarat Mihai Tudose în deschiderea şedinţei.La solicitarea premierului, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a prezentat elemente legate de proiectul de act normativ privind pensiile speciale.

"Avem acest proiect foarte important şi foarte dezbătut în spaţiul public, vă propunem o ordonanţă de urgenţă care stabileşte că pensiile de serviciu nu se vor mai majora anual prin raportare la creşterile salariale, ci doar în funcţie de coeficientul de inflaţie. Actul normativ prevede, de asemenea, că valoarea netă a pensiei de serviciu nu va mai putea depăşi media soldelor sau salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei. Precizăm că niciuna dintre pensiile speciale aflate în plată nu va fi micşorată ca urmare a adoptării prezentei ordonanţe de urgenţă', a declarat ministrul Muncii.

Ministrul Muncii: Nu se schimbă vârsta de pensionare

Vasilescu a adăugat că "nu suferă modificări nici baza de calcul şi nu intervin schimbări nici în ceea ce priveşte vârsta de pensionare". 

"Măsurile au fost însă adoptate în vederea eliminării inechităţilor dintre categoriile de pensionari, dar şi în contextul în care există pensii de serviciu care au crescut şi cu 300% în ultimii ani ca urmare a creşterii salariale semnificative a respectivelor domenii de activitate. Pot să vă dau exemplu de pensie specială stabilită la un cuantum de aproximativ 7.000 de lei în anul 2010, care a ajuns în prezent la valoarea de 22.000 de lei ca urmare a corelărilor cu creşterile salariale efectuate ulterior pensionării", a spus ministrul Muncii. 

Vasilescu a menţionat că măsurile sunt necesare în contextul în care "Legea salarizării prevede creşteri anuale semnificative în următorii ani". 

 Ce conţine OUG. Care sunt prevederile

Conform Guvernului, ordonanță de urgență stabilește că pensiile de serviciu nu se vor mai majora, anual, prin raportare la creșterile salariale, ci doar în funcție de coeficientul de inflație, așa cum se procedează, în prezent, în cazul pensiilor reglementate de Legea 263/2010.

Actul normativ prevede, de asemenea, că valoarea netă a pensiei de serviciu nu va mai putea depăși media soldelor/salariilor nete cuprinse în baza de calcul a pensiei.

"Precizăm că niciuna dintre pensiile de serviciu aflate în plată nu va fi micșorată ca urmare a adoptării prezentei ordonanțe de urgență. Totodată, nu suferă modificări nici baza de calcul și nu intervin schimbări nici în ceea ce privește vârsta și vechimea avute în vedere la data depunerii cererii de pensionare", potrivit Executivului.

Măsurile au fost adoptate în vederea eliminării inechităților dintre categoriile de pensionari, dar și în contextul în care există pensii de serviciu care au crescut și cu 300% în ultimii ani, ca urmare a creșterilor salariale semnificative din respectivele domenii de activitate. Spre exemplu, o pensie de serviciu stabilită la aproximativ 7.000 de lei în anul 2010 a ajuns la valoarea de 22.000 de lei în anul 2017, ca urmare a corelărilor cu creșterile salariale, efectuate ulterior pensionării.

Actul normativ reglementează pensiile personalului MAI, al MApN, al serviciilor de informații, cel aeronautic civil navigant profesionist, al Corpului Diplomatic și Consular, al Curții de Conturi, cel auxiliar din instanțe și parchete, al funcționarilor parlamentari, dar și al membrilor Senatului României și Camerei Deputaților. Menționăm că pensiile magistraților nu sunt incluse în categoriile enumerate mai sus pe motiv că acestea au făcut obiectul a două decizii ale Curții Constituționale a României.

Totodată, pentru a elimina orice posibilă interpretare sau speculație conform căreia doar persoane din structuri de conducere, care ar fi putut afla despre intenția Guvernului de introducere a acestui act normativ, ar fi avut posibilitatea de a depune cereri de pensionare, până la data adoptării prezentei ordonanțe de urgență, actul normativ prevede că orice persoană din categoriile enumerate mai sus poate alege să se pensioneze în baza actualelor prevederi legale, până la data de 15 septembrie. Recomandarea este, totuși, aceea ca personalul din categoriile amintite să rămână în activitate, în condițiile în care Legea 153/2017 prevederi creșteri salariale considerabile pentru următorii ani, care vor genera, implicit, pensii mai mari.

Adrian Ţuţuianu: Pensiille nu vor scădea. Cea mai mare pensie a unui militar de carieră: 22 922 lei

Potrivit prevederilor din OUG pe care Realitatea Tv a obţinut-o joi, pensiile militare de stat se actualizează în funcţie de rata inflaţiei:

"Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuatum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată". 

Articolul 60 stabileşte că pensia militară nu poate fi mai mare decît media soldelor sau salariilor nete corespunzătore soldelor sau salariilor brute cuprinse în baza de calcul a pensiei:

"Cuantumul net al pensiei militare de stat nu poate fi mai mare decât media media soldelor sau salariilor nete corespunzătore soldelor sau salariilor brute cuprinse în baza de calcul a pensiei", se arată la articolul 60.

Pensionări în lanţ. 15 din 16 şefi ai Poliţiei de Frontieră şi-au depus dosarele pentru pensie

De fapt soarta pensiilor speciale trebuia traşată încă de joi, când şedinţa de Guvern care trebuia să aibă loc la ora 13.00, s-a amânat pentru vineri. Potrivit unor surse, ordonanţa nu avea toate avizele necesare. Reamintim că trei miniştri direct implicaţi în avizarea aceastei ordonanţe erau greu de găsit: ministrul Muncii, al Apărării şi cel al Internelor. 

Mai mult, MapN şi MAI s-au contrazis pe tema ordonanţei de urgenţă care ar urma să reglementeze regimul pensiilor. Astfel, cei de la Apărare au anunţat, miercuri, că "specialiştii Ministerului Apărării Naţionale şi cei ai Ministerului Afacerilor Interne continuă consultările şi pregătesc draft-ul actului normativ ce va fi discutat în cadrul Executivului, cele două ministere fiind co-iniţiatoare". Pe de altă parte, pe 30 iulie, MAI anunţa, pe Facebook, că nu a inițiat și nu are un astfel de proiect (n.r. OUG) în lucru.

Cum s-au contrazis MAI şi MApN:

Redăm, în continuare, comunicatul remis de MApN, miercuri:

"Referitor la speculaţiile apărute în spaţiul public legate de proiectul de Ordonanță de Urgență care reglementează unele măsuri în domeniul pensiilor militare de stat, Secţia Presă a Ministerului Apărării Naţionale face următoarele precizări: În acest moment, specialiştii Ministerului Apărării Naţionale şi cei ai Ministerului Afacerilor Interne continuă consultările şi pregătesc draft-ul actului normativ ce va fi discutat în cadrul Executivului, cele două ministere fiind co-iniţiatoare. Informaţiile potrivit cărora ministrul apărării naționale nu ar semna proiectul ordonanţei de urgență sunt lipsite de fundament". 

Ce spunea MAI, pe 30 iulie, despre pensionările pe bandă rulantă

Pe de altă parte, pe 30 iulie, MAI posta, pe pagina de Facebook, mai multe precizări despre pensionările pe bandă rulantă, în care anunţa că nu a iniţiat şi nu are în lucru un astfel de proiect: 

"În ceea ce privește o eventuală decizie a Guvernului care să limiteze aceasta situație de ieșiri masive la pensie la vârste tinere din partea angajaților sistemului de siguranță și securitate națională, MAI apreciază că o astfel de inițiativă nu se poate face cu aplicare peste noapte, așa cum susțin unii lideri sindicali. De altfel, MAI nu a inițiat și nu are un astfel de proiect în lucru.

MAI apreciază ca orice posibile modificări în acest domeniu trebuie să țină cont de interdicțiile, pericolele și riscurile specifice funcțiilor pe care le îndeplinesc angajații din sistemul de ordine și siguranță publică", se arăta pe pagina de Facebok a instituţiei. 

Criză fără precedent în Armată şi Poliţie

15 din 16 şefi ai Poliţiei de Frontieră şi-au depus dosarele pentru pensie. La fel a făcut şi Şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul maior Marius HARABAGIU care se pensionează la vârsta de 54 de ani. Asistăm la un exod în masă din Ministerul de Interne şi cel al Apărării după anunţul privind iminenta modificare a legii pensiilor speciale.

Astfel, criza de personal de la Ministerul de Interne se adânceste. 4.000 de polițiști au ieșit la pensie anul acesta, din care aproape 1.000 dar în ultima săptămână. Alte 100 de cereri sunt analizate acum. Dar greul de abia acum începe: și alti polițiștii stau la coadă sa devină pensionari. E grabă mare pentru că după 15 septembrie, când ar putea în vigoare plafonarea despre care tot vorbim, pensia nu va mai putea depăşi salariul. 

"De vineri până astăzi au depus cereri de pensionare 700 de polițiști. De la începutul anului au solicitat ieșirea la pensie peste 3.200 de angajați ai MAI. Printre cei care au solicitat ieșirea la pensie sunt și 16 chestori. Media de vârstă la pensionare la chestori este de 55 de ani. Pentru alți 11 chestori sunt demersuri în curs la Administrația Prezidențială. Pensia medie în luna august, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, se cifrează la 3.123 de lei, cea mai mare pensie în plată este de 22.023 de lei și este o pensie pentru un fost secretar de stat", a declarat ministrul Carmen Dan, într-o intervenție la Antena 3, marţi.