Efectul Toader: Dosarul Mineriadei a ajuns la Secţia specială
Procurorul general, Augustin Lazăr, susţine că procurorul militar care a făcut ancheta penală în Dosarul Mineriada, având „cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii Ministerului Public”, nu mai poate reprezenta în instanţă această cauză odată ce dosarul a fost preluat de Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Lazăr spune că acesta este un exemplu al haosului din Justiţie creat de ordonanţele ministrului Tudorel Toader.
Procurorul militar care a făcut anchetă în Dosarul Mineriadei şi care intră în sala de judecată pentru a susţine acuzaţiile a trebuit să fie schimbat după ce a intrat în vigoare una dintre ordonanţele de urgenţă promovate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, scrie Adevarul.ro
Acesta este un exemplu din solicitarea prin care procurorul Augustin Lazăr cere CSM să sesizeze CCR cu un posibil conflict constituţional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă care modifică Legile Justiţiei. Redăm mai jos pasajul din solicitarea procurorului general în care exemplifică modul în care acest dosar a fost afectat de ordonanaţele de urgenţă date de ministrul Justiţiei.
Dosarul Mineriada, preluat de Secţia specială Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo - anomie creată, paradoxal, prin inflaţie de reglementări inconsecvente şi necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanţe de urgenţă, exemplul care urmează este edificator.
În cauza cunoscută publicului sub denumirea de „dosarul Mineriada”a fost inculpat, printre alţii-inclusiv militari, şi un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de S.I.I.J.( cf. art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018 ). Până la acest moment, participarea în şedinţa de judecată a cauzei menţionate a fost asigurată de un procuror militar care a şi efectuat ancheta penală în cauză şi care, totodată, este şi şeful structurii de judiciar a Secţiei Parchetelor Militare.
Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză şi desfăşoară şi activitate de reprezentare în faţa instanţelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii Ministerului Public ( este, practic, autorul dosarului de urmărire penală şi al actului de sesizare a instanţei), precum şi specializare în participarea în şedinţa de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiţii rolul procurorului în soluţionarea „dosarului Mineriada”.
În aceste condiţii, s-ar fi justificat continuarea participării sale şi după preluarea cauzei de către S.I.I.J., participare care, în opinia Ministerului Public, asigură şi conformitatea cu art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/200429 [ procurorul menţionat face parte din structura de judiciar a P.Î.C.C.J (adică, Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţionată de art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/2004 interpretată în sens funcţional - structuri care cuprind procurorii care desfăşoară activitate de reprezentare în faţa instanţelor de judecată , iar nu strict formal de element component al organizării administrative a P.Î.C.C.J.- direcţii, secţii, servicii, birouri etc) ].
Pentru aceste motive s-a dispus desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procurorului menţionat în vederea continuării activităţii de reprezentare în „dosarul Mineriada”. Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat această interpretare şi, prin urmare, nici participarea procurorului menţionat; în consecinţă a dispus participarea unui procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În absenţa motivării încheierii prin care s-au dispus cele de mai sus, este plauzibil de presupus că judecătorul de cameră preliminară, constatând că este vorba de o cauză de competenţa S.I.I.J. ( cauză preluată de S.I.I.J. ), secţie care nu este subordonată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cf. art. 14 pct. 4 din OUG nr. 7/2019, acesta din urmă nu poate dispune cu privire la cele arătate. ( Încheierea din 5 martie 2019, dosar nr.1752/1/2017/a1 al Î.C.C.J., Secţia penală ).