Dan Dungaciu, Petrişor Peiu: Privind înapoi cu mânie: Se mai poate repeta astăzi 27 martie 1918?
"Privirea retrospectivă nu este paseistă şi nici măcar nostalgică. Este doar o oglindă pe care o pui în faţa contemporanilor în care aceştia să se vadă mai bine şi să îşi măsoare, mai adecvat, performanţele sau lipsa acestora. Trecutul devine spaţiu de responsabilizare a prezentului, iar figurile ilustre ale momentelor astrale - inovatori morali. De aici apelul la 27 martie şi 1 decembrie 1918. Tăcerea asupra acestor evenimente istorice nu măsoară în nici un caz irelevanţa acestora, ci lipsa de anvergură a elitelor, politice sau nu, actuale. De pe ambele maluri ale Prutului", se arată într-o analiză realizată de Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu, pentru Adevărul.
"Aceasta este atmosfera textului care urmează şi maniera în care va fi abordat subiectul. Vom vorbi despre România şi Republica Moldova astăzi având în fundal evenimentul astral de acum 99 de ani. Vom aborda evoluţiile de peste Prut din perspectivă politică, identitară şi economică. Verdictul este o criză societală profundă - nu doar economică sau (geo)politică.
Vom încheia prin a prezenta comparativ relaţia dintre cele două state şi ce ne poate aştepta în continuare. Acest text nu este în nici un caz o propagandă pentru Unire. Este doar o discuţie realistă despre ce se petrece acum în Republica Moldova şi despre şansele cetăţenilor Republicii Moldova de a avea acces la o prosperitate relativă în comparaţie cu situaţia lor de acum.
Dacă nu se va petrece nimic în viitorii ani, Republica Moldova va rămâne un spaţiu de frontieră, un „no man's land”, teritoriu fără viitor strategic, depopulat, abandonat de populaţia cea mai activă, inovativă şi talentată. Tendinţele de abandon începute la finele anilor 90 se vor amplifica şi vor cuprinde în special şi clasa mijlocie, atâta câtă mai este ea pe malul stâng al Prutului. Nici un „lider providenţial” nu va fi capabil să schimbe această realitate.
Ce se întâmplă acolo? Două naraţiuni care se bat cap în cap
Politic, Republica Moldova este sfâşiată între Est şi Vest. E deja o platitudine. Dacă asta ar fi singura sfâşiere a tinerei republici născute din cenuşa URSS-ului ar fi încă bine. Din păcate, nu e doar atât. Suntem astăzi într-o situaţie fără precedent, în care Vestul este asumat în forme aproape perverse, neiteligibile, deseori. De aici şi două feluri de discursuri despre „europenizarea” Republica Moldova, ambele cu o doză de adevăr parţial în ele, dar ireconciliabile şi confruntaţionale.
Primul discurs aparţine celor care laudă şi susţin actuala guvernare de la Chişinău. Aceştia accentuează, optimist, că s-a reuşit în ultimul an stabilitatea republicii şi evitarea unei crize de proporţii. După anii de cădere economică şi de prăbuşire de imagine fără precedent (furtul miliardului, arestarea premierului, mişcări de protest în stradă etc.), majoritatea Parlamentară şi guvernamentală care pivotează în jurul Partidului Democrat (PD) şi a liderului acestuia, ar fi reuşit să stabilizeze republica, să o readucă în dialog cu reprezentanţii europeni, să îndeplinească condiţiile politice minimale şi să o facă finanţabilă. Susţinătorii acestui punct de vedere declară că RM se menţine pe cursul european, deci eventuale turpitudini politice interne şi o criză de imagine a liderului PD sunt minore faţă de avantajul geopolitic major.
Nu numai că RM menţine vectorul Vest, dar se luptă cu Igor Dodon, pe care l-ar ţine în şah şi, mai mult, se confruntă făţiş cu Federaţia Rusă. Se invocă entuziast demantelarea unei vechi reţele ruseşti de spălare de bani („Landromatul rusesc”), disputele diplomatice cu Moscova (note de protest etc.).
Chişinăul oficial – mai puţin preşedintele – îşi face datoria, luptă împotriva corupţiei, a spălării de bani, menţine vectorul european şi face ce trebuie să facă, în ciuda unei prese proaste şi a unor percepţii eronate şi excesive. De unde şi concluzia: România trebuie să colaboreze cu RM într-un soi de „bussines as usual” şi să sprijine viteaza republică care face reforme şi se luptă cu colosul din Est", se mai arată în analiza citată.
Citeşte mai mult pe adevărul.ro