Ce conţine scrisoarea trimisă de şeful SRI, Eduard Hellvig, liderilor politici
Directorul SRI cere, în scrisoarea transmisă liderilor politici, ca aceştia să se implice într-o dezbatere privind modernizarea legislaţiei ce vizează SRI şi vorbeşte despre agresiuni îndreptate împotriva instituţiei. E. Hellvig dă şi câteva explicaţii privind protocolul din 2016, pe care l-a semnat, anunţă Mediafax.
"La fel ca şi până acum, sunt dispus să prezint deschis Parlamentului României, care m-a învestit cu încredere atunci când am fost nominalizat să ocup această demnitate, toate detaliile referitoare la activitatea Serviciului. Pe fondul dezbaterii publice pe tema protocoalelor de colaborare, simt nevoia să reafirm câteva lucruri. Ce sunt aceste protocoale, despre care se vorbeşte atât de mult? Aşa cum am mai explicat, şi în ultima declaraţie publică, dar şi în februarie 2017, la comisia de control a SRI, aceste protocoale au fost mult timp instrumentul tradiţional de punere în aplicare a legii, un instrument care a ajuns să fie folosit pentru foarte multe domenii. Constatând că putem să punem în aplicare legea direct şi fără acest instrument, fără să afectăm metodologia de lucru şi fără să subminăm în vreun fel asigurarea securităţii naţionale, am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituţii. Am hotărât imediat, încă din februarie 2017, denunţarea tuturor protocoalor care nu sunt impuse explicit de lege sau hotărâri ale CSAT. Acest gest demonstrează buna-credinţă a instituţiei pe care o conduc cu privire la activitatea sa", se arată în scrisoarea transmisă de directorul SRI mai multor lideri politici.
Hellvig transmite că în prezent nu mai există în vigoare niciun protocol care să poată fi asociat cu înfăptuirea Justiţiei în România.
"Săptămâna trecută au apărut în spaţiul public informaţii despre două protocoale, semnate în timpul mandatului meu, despre care s-a speculat fie că ar fi ilegale, fie că se referă la activităţi prin care Serviciul se implică în activitatea judiciară. O privire atentă, atât asupra cadrului legal, cât şi asupra conţinutului acestor acte, arată că nu se poate pune problema nici de ilegalităţi, nici de interferenţe în zona de Justiţie. Ambele documente de cooperare au fost semnate în decembrie 2016. De ce atunci? Pentru că activitatea SRI să fie pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale (inclusiv decizia nr. 51/2016), prin OUG 6/ 2016 s-a prevăzut că stabilirea condiţiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor ale organelor judiciare se realizează prin protocoale de colaborare încheiate de SRI cu ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art.57 alin.2 din Codul de Procedură Penală, organe de cercetare penală speciale", arată directorul Serviciului Român de Informaţii.