Administrația Firea, acuzată că este responsabilă de poluarea aerului din București

“Gabriela Firea contestă măsurătorile de poluare a aerului din București, dar omite să spună că a promis și a eșuat să implementeze un sistem propriu de măsurare a acesteia. Gabriela Firea a eșuat, de asemenea, în implementarea unor măsuri de reducere a poluării: registrul spațiilor verzi, centura verde, măsuri speciale anti-praf, piste de biciclete, strategii sectoriale pe deșeuri. În lipsa registrului spațiilor verzi, spațiile verzi dintre blocuri continuă să dispară. Mai grav, Gabriela Firea a propus sau a autorizat dispariția a zeci de hectare de spații verzi și aglomerarea orașului prin milioane de metri pătrați construiți suplimentari” a declarat Nicușor Dan.

1. În ceea ce privește măsurarea poluării atmosferice

• Încă din 2016 Bucureștiul avea în lista de investiții un Sistem operativ informațional pentru măsurarea calității aerului. Au fost alocați 7 milioane lei în 2016, necheltuiți, 7 milioane lei în 2017, necheltuiti. Abia în decembrie 2018 s-a aprobat un concept, fără studiu de fundamentare;
• Primăria Capitalei dispune de un laborator mobil de măsurare a calității aerului, pentru care a plătit mentenanță de aprox. 100.000 lei/an. Îi cer Gabrielei Firea să ne spună cum a fost utilizat acest laborator.

2. Primăria Capitalei a avut mai multe proiecte de limitare a poluării atmosferice, nerealizate

• Realizarea Registrului spațiilor verzi. Au fost alocați în buget 5 milioane lei în 2016 și 2018, nu s-a realizat nimic;
• Implementarea strategiei anti-praf, după efectuarea pe bani europeni a proiectului pilot; proiectul ar fi presupus stropirea străzilor cu substanțe care absorb praful;
• Elaborarea conceptului pentru Centură verde a Bucureștiului, s-au alocat 280.000 lei în 2018, 260.000 lei în 2019, nu s-a făcut nimic;
• Construirea de piste de biciclete, s-au alocat 45 milioane lei în 2016, 2017, 2018, 2019, nu s-a făcut nimic;
• Elaborarea de strategii sectoriale pentru deșeuri din construcții, deșeuri periculoase (medicale), uleiul din gospodării, deșeuri din ambalaje, deșeuri biodegradabile. S-au alocat în fiecare an 150.000 lei pentru fiecare, nu s-a făcut nimic.

3. Primăria a luat măsuri nocive care au dus la creșterea poluării aerului. Numeroase documentații au prevăzut disparita de spații verzi. Câteva exemple:

• PUZ sector 3, suspendat de instanță, peste 30 hectare
• PUZ sector 4, peste 10 hectare
• PUZ Stejarii în Badurea Băneasa, 5 hectare
• PUD Kiseleff 45, 1 hectar, anuat de istanță
• PUZ Primăverii 1, 0,5 hectare
• PUZ Modrogan, 0,5 hectare
• Autorizație construire Piață Charles de Gaulle, 0,5 hectare
• Autorizație construire Parcul Tineretului, 2,5 hectare
• Aviz defrișare Parcul Tineretului, 0,7 hectare.

Sutele de PUZ-uri aprobate prin care s-au aprobat miioane de metri pătrați construibili suplimentari au dus și vor duce la supraaglomerarea orașului, congestionarea traficului și la poluare atmosferică suplimentară.

”Problema calității aerului este extrem de complexă pentru că este determinată de foarte mulți factori și extrem de importantă pentru că are un impact direct asupra sănătății oamenilor. Primăria Capitalei a dovedit în administrația Firea că este incapabilă să gestioneze această problemă nereușind să implementeze proiecte care să reducă poluarea și mai grav nici măcar nereușind să implementeze un sistem care să măsoare modul cum evoluează calitatea aerului în plan local. De mai bine de 3 ani asistăm la o pasăre a responsabilității între diferite instituții (Primăria Capitalei, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, fiecare justificând neimplicarea sa.” a declarat Alexandru Gâdiuță, Consilier general USR, Membru în comisia pentru ecologie și protecția mediului.

 “În baza unei directive din 2008 vizând calitatea aerului, implementată în legislația română, în localitățile unde se constată poluanți cu potențial cancerigen, primăriile trebuie să adopte măsuri eficiente și cuantificabile, pentru a reduce poluarea în cel mai scurt timp cu putință. Măsurile, având la baza un studiu de aer recent, trebuie adoptate în baza unei dezbateri publice largi (organizată de primărie într-un loc accesibil publicului și în afară orelor de program) și trebuie să vizeze și categoriile vulnerabile la poluare (în special copiii).

Din datele oficiale ale Ministerului Mediului emise în 2015 și 2018, Bucureștiul este cel mai poluat oraș al României, având 5 poluanți cu potențial cancerigen în aerul respirat (benzen, oxid și monoxid de azot, particule fine 10 și 2.5). Aceleași date, dar și datele PMB, spun că benzenul este cancerigen de prim grad, iar expunerea pe termen lung, chiar la concentrații scăzute de oxid și monoxid de azot sau particule fine 10 și 2.5 determină creșterea incidenței cancerului la copii și adulți. Măsurile luate de PMB prin Planul Integrat de Calitate Aer adoptat în iunie 2018 sunt, însă, total ineficiente. PMB a identificat doar traficul rutier că principală sursă de poluare, ignorând șantierele de construcții și gropile de gunoi urbane, și nu a urmărit criteriul reducerii poluării în cel mai scurt timp cu putință (care ar fi necesitat restricționarea traficului diesel). Consecința: poluanții sunt în continuare prezenți în aerul din București, studiul INSP din 2019 privind impactul poluării asupra sănătății populației din București nu este făcut disponibil, iar cazurile de cancer par să crească la o rată alarmantă (30.000 de cazuri în 2018, comparat cu 23.000 în 2017, conform unor date ale CASMB).” A declarant Marius Petroiu, Avocat în probleme de mediu”, a transmis într-un comunicat de presă Nicușor Dan, care se semnează candidat independent la Primăria Capitalei
susținut de USR București.

Firea, despre calitatea aerului din București: ”Nu poți recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani”