Hrana pe care o consumăm accelerează încălzirea: Valuri letale de caniculă în 30 de ani - Alimentele periculoase pentru viața pe Terra
Climatologii și oamenii de știință avertizează că viața pe Terra va deveni din ce în ce mai dificilă dacă nu vom schimba fundamental modul în care ne hrănim. Valurile de caniculă generate de schimbările climatice vor provoca sute de mii de decese pe tot globul.
Doar sistemul alimentar ar putea încălzi clima cu aproape 1 grad Celsius până în anul 2100, acest scenariu nefiind însă inevitabil deoarece o dietă mai sănătoasă şi adoptarea altor măsuri ar putea conduce la evitarea în mare parte a acestei situaţii.
„O continuare a obiceiurilor alimentare actuale în întreaga lume până la sfârşitul secolului ar putea adăuga aproximativ 1 grad Celsius de încălzire suplimentară", a concluzionat un grup de cercetători din Statele Unite în studiul din revista Nature Climate Change, citat de AFP.
Autorii propun un interval de încălzire de la 0,7 la 0,9 grade Celsius, cu o marjă de 0,2 grade Celsius, în funcţie de scenariile de creştere a populaţiei. În timp ce planeta s-a încălzit deja cu aproape 1,2 grade Celsius comparativ cu sfârşitul secolului al XIX-lea, doar sistemul alimentar ar conduce, în orice caz, la o încălzire ce depăşeşte cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris (1,5 grade Celsius), notează agerpres.ro.
CELE MAI PERICULOASE ALIMENTE PENTRU VIAȚA PE PĂMÂNT - Ce ne așteaptă în viitor
Cea mai mare parte a acestei încălziri este provocată de alimentele care reprezintă surse importante de metan: carnea de la rumegătoare - vită şi oaie, care elimină acest puternic gaz cu efect de seră -, precum şi produsele lactate sau orezul.
Celelalte surse provin din dioxid de carbon (CO2) şi protoxid de azot (N2O), acesta din urmă fiind emis în special în timpul utilizării îngrăşămintelor de sinteză.
Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii pe baza unei analize efectuate pe 94 de alimente, cu o modelare mai precisă a efectului acestor diferite gaze cu efect de seră. "Aceste rezultate arată că urgenţa atenuării emisiilor din sectorul alimentar este esenţială pentru a lucra pentru un viitor climatic sigur", a declarat pentru AFP Catherine Ivanovich, de la Universitatea Columbia, care se numără printre autorii studiului.
Cu toate acestea, viitorul nu este decis: peste 55% din această încălzire poate fi evitată prin îmbunătăţirea practicilor din producţia agricolă, reducerea risipei şi adoptarea "unei diete sănătoase", subliniază autorii.
În ceea ce priveşte acest ultim aspect, autorii studiului s-au bazat pe recomandări medicale în favoarea reducerii consumului de carne - în special carne roşie - în favoarea altor proteine care conţin mai puţine grăsimi saturate şi colesterol.
VALURILE DE CANICULĂ DE PE TERRA ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE - TOPIREA GHEȚARILOR - ADEVĂRATUL SEMN AL CATASTROFEI
Temperatura medie a planetei a crescut cu 1,1 °C, în mare parte din pricina creşterii uriaşe a volumului gazelor cu efect de seră declanşate de activitatea umană. Dioxidul de carbon (CO2) contribuie cel mai mult la încălzirea globală; concentraţia sa în atmosferă a crescut cu 48% între 1750 şi 2020. La fel ca sticla din sere, CO2, metanul, protoxidul de azot şi alte gaze captează căldura soarelui, astfel încât o cantitate mai mică de căldură e trimisă înapoi spre spaţiu.
Pe măsură ce temperaturile medii cresc – apropiindu-se de pragul de 1,5 grade Celsius, o catastrofă pentru multe ţări, valurile de caniculă devin din ce în ce mai frecvente, mai lungi şi mai intense.
Potrivit unui studiu recent, un val de căldură care ar fi avut o şansă din zece să se producă într-un anumit an în climatul preindustrial are acum o probabilitate medie de aproape de trei ori mai mare, şi va fi cu 1,2 de grade Celsius mai fierbinte.
Valurile de căldură care s-au abătut peste Europa în vara anului 2022 contribuie la destabilizarea şi topirea gheţarilor și se accelerează de trei până la patru ori mai rapid decât în alte părţi ale emisferei nordice.
Iar încălzirea din regiunea arctică are loc mult mai rapid decât în alte părţi ale lumii. Pe măsură ce Arctica se încălzeşte, decalajul de temperatură în raport cu Ecuatorul scade. Efectul este o slăbire a vânturilor de vară, ceea ce face ca sistemele climatice și schimbările să dureze mai mult timp.