Una din cele mai complexe probleme de matematică, rezolvată de un pensionar
Un pensionar din Germania a rezolvat una din cele mai complexe probleme de geometrie şi probabilitate. Problema le-a dat bătăi de cap matematicienilor de zeci de ani, dar pensionarul a rezolvat-o în timp ce se spăla pe dinţi.
Thomas Royen a găsit soluţia problemei de matematică în timp ce se spăla pe dinţi în iulie 2014 însă a fost rătăcită de un institut de ştiinţă. El a trimis această soluţie către Bo'az Klartag din cadrul Institutului de Ştiinţă al Universităţii Tel Aviv. Lucrarea lui a ajuns însă într-un colet cu alte trei lucrări şi când Klartag a găsit o greşeală în una din aceste lucrări, el a ignorat celelalte două lucrări din lipsă de timp, informează The Independent, preluat de Mediafax.ro.
Astfel soluţia lui a rămas necunoscută pentru mult timp. Royen spune însă că are „sentimentul de fericire profundă şi recunoştiinţă“, iar faptul că a putut găsi soluţia a fost o recompensă suficientă. „Este un fel de binecuvântare. Putem lucra foarte mult timp la o problemă şi dintr-o dată un înger, un modul poetic de a spune misterele neuronilor noştri, ne aduce o idee bună.“
Inegalitatea Corelaţională Gaussian (GCI) este o problemă de matematică apărută prima data în ani '50. Ea nu a fost însă formulată clar decât în 1972. Din acel punct matematicienii au tot încercat fară succes să găsească această imagine. Conform principiului GCI dacă două forme se suprapun, spre exemplu un dreptunghi şi un cerc, probabilitatea de a lovi una, ca la un joc de darts, creşte şansele de a o lovi şi pe cealaltă.
Spre deosebire de mulţi oamenii de şţiinţă, Royen nu a încercat timp de ani de zile să rezolve această problemă. În timp ce se spăla pe dinţi s-a gândit că GCI ar putea fi explicat prin formule statistice. De aici el a simplificat problema şi a folosit ecuaţii cu care a lucrat toată viaţa lui.
Răspunsul lui a fost transformat într-o lucrare: „O dovadă simplă a conjuncturii corelaţiei Gaussian“. Totuşi unii matematicienii au fost mai sceptici, în parte şi pentru că de-a lungul anilor au existat o serie de soluţii false ale problemei.
Royen nu este un matematician de profesie, ci un statistician care a lucrat în mediul farmaceutic şi a încercat să găsească formulele statistice în zona datelor privind medicamentele.