NATO întăreşte prezenţa militară în România şi va menţine trupele în Afganistan
Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters, citat de Mediafax. Pe de altă parte, SUA trimit un batalion de 1.000 de militari și blindate în România, la baza Kogălniceanu, ca parte din brigada mecanizata pe care SUA o trimite in Europa, au explicat surse oficiale. Trupele vor fi detasate pe termen lung, dar vor fi rotite la fiecare noua luni cu celelalte trupe din cadrul brigazii americane. De asemenea, Trupele NATO rămân în Afganistan şi după sfârşitul acestui an. Alianţa a stabilit la summitul de la Varşovia că talibanii, dar şi ISIS, rămân un pericol în acea zonă. Azi este a doua şi ultima zi a reuniunii şi mai sunt aşteptate decizii cu privire la Ucraina, Georgia şi Republica Moldova.
UPDATE. NATO va sprijini militar trupele Afganistanului, dar şi financiar, cu un miliard de dolari anual.
NATO are în prezent 12.000 de soldaţi în Afganistan, care antrenează şi asistă forţele locale. Contingentul trimis de România numără 600 de soldaţi.
Tot astăzi, cele 28 de state vor mai discuta despre lupta cu Statul Islamic, dar şi despre relaţia cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.
În prima zi a summitului, NATO a luat cele mai importante decizii de întărire a flancului estic din ultimii 25 de ani. Aproape patru mii de soldaţi vor ajunge de anul viitor în ţările baltice şi în Polonia. România aşteaptă şi ea trupe NATO.
"Este un pas important. Dar este doar o parte dintr-un efort mai amplu, inclusiv planuri privind o prezenţă adaptată în sud-est, construită în jurul unei brigăzi multinaţionale din România. Astăzi am hotărât să declarăm capabilitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al NATO. Asta înseamnă că navele americane din Spania, radarul din Turcia şi interceptorii din România pot lucra împreună sub comanda şi controlul NATO", a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Principala preocupare a României la acest summit a fost însă ocolită. Statele membre nu au luat nicio decizie cu privire la o prezenţă maritimă în Marea Neagră.
"Mai multe ţări au vorbit despre nevoia unei prezenţe sporite pe mare şi în aer, dar vom vorbi mai mult despre acest lucru la întâlnirea miniştrilor Apărării din luna octombrie", a anunţat acesta.
Președintele Klaus Iohannis a susținut la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic că așteaptă propuneri substanțiale din partea NATO la reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie cu privire la consolidarea prezenței în Marea Neagră.
"Marea Neagră este, în mod particular, o componentă importantă a securității euro-atlantice. Nu trebuie să existe dubii în acest caz. Din păcate, aici, în regiunea Mării Negre, am asistat în ultimii doi ani la schimbări dramatice în ceea ce privește mediul de securitate, începând de la anexarea ilegală a Crimeii și continuând cu destabilizarea regiunii Donbas. Pentru a îmbunătăți apărarea, am prezentat propuneri pentru consolidarea prezenței maritime și aeriene în regiunea Mării Negre. Pe baza deciziilor pe care le-am luat, aștept propuneri substanțiale din partea autorităților militare NATO la reuniunea miniștrilor Apărării din octombrie, pentru dezvoltarea unui cadru întărit privind prezența navală și aeriană", a declarat Iohannis, vineri, la reuniunea NAC, potrivit unui document remis AGERPRES.
Summitul NATO. Jens Stoltenberg: Nu vrem un Război Rece cu Rusia, nu vrem confruntare
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a declarat că Alianţa nu vrea un Război Rece cu Rusia, scrie BBC. Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, a declarat acesta, subliniind că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată.
"Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată", a spus Stoltenberg.
"Prin intensificarea activităţilor militare în Europa şi în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcţiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate şi accidentele", a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varşovia.
Alianţa Nord-Atlantică a aprobat vineri planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.
Sistemul antirachetă din Europa, operațional. Ce presupune
Anunțul privind declararea sistemului antirachetă ca fiind operațional a fost făcut de către un oficial NATO, vineri după amiază, în timpul lucrărilor summit-ului:
"Liderii statelor NATO vor lua decizia formală că sistemul antirachetă din Europa este operaţional", a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
"Acest lucru înseamnă că navele americane echipate cu sisteme antirachetă staţionate în largul Spaniei, un radar din Turcia şi sistemul antibalistic din România vor putea funcţiona împreună sub comandament NATO", a explicat oficialul citat. Anunţul a fost făcut în timp ce la Varşovia este în curs summitul Alianţei Nord-Atlantice.
Klaus Iohannis, discuţie cu Barack Obama, la summit-ul NATO
Un alt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat că "se întrunesc condiţiile" de plasare a instalaţiilor antibalistice din Europa sub comandament NATO. Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite.
SUA trimit un batalion de 1.000 de militari și blindate în România, la baza Kogălniceanu