Analiză "The Guardian". Atentatele din Bruxelles, o răzbunare pentru arestarea lui Abdeslam?
Un semn ca reteaua lui Salah Abdselam, organizatorul logistic al atacurilor din Paris de anul trecut, ce a fost arestat vineri, inca functioneaza? Sau - tinand cont ca avem inca prea putine date despre atacurile de marti dimineata - nici o ipoteza din cele de mai sus? se intreaba jurnalistul Jason Burke de la The Guardian, potrivit hotnews.ro.
Exploziile din Bruxelles subliniaza cateva lucruri de baza, importante, daca - asa cum se pare-au fost rezultatul unui atac terorist. Primul este, in mod clar, amenintarea militantilor islamisti din Europa nu dispare cand o singura persoana este arestata, oricat de mult ar fi fost cautata aceasta.
“Marea lovitura” de vineri, asa cum au numit-o oficiali importanti, acum pare mult mai putin importanta. Al doilea este ca atat teroristii cat si cei ce incearca sa-i opreasca vor sa preia initiativa. Acest demers are conotatii de ordin practic si psihologic. Pentru agentiile anti-tero, tinta este sa obtina informatii destul de rapid pentru a desfasura raiduri si a ridica suspectii inainte ca teroristii sa-si dea seama cine a fost retinut sau cine a “ciripit”, cu atat mai putin sa planuiasca un nou atac. Pentru teroristi, scopul este sa arate ca inca pot sa terorizeze, sa mobilizeze si sa polarizeze cu violenta lor.
Nu este vorba atat despre razbunare, cat despre simpla demonstrare ca ei continua sa aiba capabilitati. Pot fi la pamant -vor a spune - dar nu sunt scosi din peisaj. Ministrul de externe belgian, Didier Reynders, a spus sambata ca Abdeslam a spus anchetatorilor ca planuia unui nou atac in capitala. “El era gata sa reporneasca ceva in Bruxelles, si ar putea sa fie real pentru ca am gasit o gramada de arme, arme grele, in primele cercetari si am gasit o noua retea creata in jurul lui in Bruxelles”, a declarat Reynders. Aceasta retea ar fi putut fi facuta capabila sa actioneze inainte ca serviciile de securitate sa-l prinda pe Abdeslam.
Este posibil ca ea sa includa si alti doi, suspectati ca au jucat roluri majore in atacurile din Paris, si care sunt cautati si acum.
Unul dintre ei, Mohamed Abrini, 31 de ani, de origini marocane, este prieten din copilarie cu Abdeslam, familiile lor erau vecine in cartierul Molenbeek din Bruxelles, de unde proveneau mai multi dintre atacatorii din noiembrie. Politia il vaneaza si pe cel cunoscut drept Soufiane Kayal. In septembrie, el a trecut granita austro-ungara cu Abdeslam si Mohamed Belkaid, un algerian de 35 de ani ce a fost impuscat mortal in timpul unui raid al politiei in Bruxelles. Dar reteaua include multi alti membri. Este clar, dupa perioada de timp petrecuta de Abdeslam ca fugitiv, ca a fost ajutat de zeci, daca nu de sute de persoane. Aceasta este realitatea extremismului islamist contemporan din Europa.
Nu este vorba despre asa-zisi lupi singuratici, ci de un mic - semnificativ - numar de persoane, adanc inradacinate in comunitati sau cartiere. Acesti oameni fie impartasesc viziunile extremiste ale atacatorilor, fie - cel putin - sunt sunt dispusi sa-i sprijine din prietenie sau datorita legaturilor de rudenie. Unii merg insa la politie. Un “pont” din cadrul comunitatii se pare ca a dus fortele de securitate la Abdeslam saptamana trecuta. Altii insa nu fac asta.
O problema pentru serviciile de securitate este ca indivizi care doar au sprijinit militantii fara sa actioneze violent ei insisi pot usor si rapid sa devina atacatori cu bomba sau arme de foc in anumite circumstante, precum arestarea unui membru cheie sau ordine din partea unui inalt comandant, poate chiar din afara tarii. In ultimele decenii, aproape toate atentatele din Europa au implicat persoane din acele locuri, atacand tinte locale cu arme si materiale obtinute la nivel local. Daca exploziile de marti dimineata din Bruxelles sunt atacuri teroriste, este probabil ca asa sa intamplat si aici, mai scrie The Guardian.