Alegeri sub bombe pentru un viitor incert în Afganistan

Campania electorală a fost marcată de un climat puternic de incertitudine politică şi de atentate în serie - ceea ce ridică temeri privind un înalt grad de absenteism, - aşa cum s-a întâmplat deja în 2014 şi 2009. Scrutinul a fost iniţial prevăzut pentru aprilie 2019 şi a fost amânat de două ori.

Insurgenţii talibani, care se opun categoric desfăşurării acestuia, le-au cerut şi de această dată alegătorilor să rămână acasă, ameninţând că în caz contrar se expun riscului de violenţe.

Mulţi afgani din cei circa 9,6 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale (între care 3,3 milioane de femei) şi-au pierdut speranţa că elitele lor le vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi ar putea opta să nu se prezinte la vot.

Alegerile au loc într-o ţară aflată în război, unde 55% din populaţie trăia cu mai puţin de doi dolari pe zi în 2017, şi unde conflictul cu insurgenţii a făcut peste 1.300 de morţi în rândul civililor în prima jumătate a anului 2019, potrivit ONU.

Doi candidaţi dintre cei 18 înscrişi în competiţie se detaşează clar de restul plutonului, prefigurându-se un duel final între Ashraf Ghani, actualul preşedinte care candidează la propria succesiune, şi premierul său, Abdullah Abdullah. Este o situaţie similară cu cea din alegerile prezidenţiale din 2014.

Precedentul scrutin, afectat de numeroase acuzaţii de fraudă şi contestări, a dus la o criză constituţională şi a constrâns Statele Unite, sub preşedinţia lui Barack Obama, să facă uz de întreaga sa influenţă pentru a impune un compromis politic între cei doi oameni politici, rivali de atunci.

Nimic nu sugerează astăzi că actualul preşedinte american Donald Trump ar fi dispus să joace un astfel de rol de această dată, remarcă observatori străini în capitala afgană.

Deşi planificat de mult timp, votul de sâmbătă pare să fi devenit dinainte ostatic al recentelor negocieri între SUA şi talibani cu privire la retragerea trupelor americane, cărora Donald Trump le-a pus capăt brusc la începutul lunii septembrie.

Un acord între cele două părţi părea iminent şi mulţi observatori anticipau că alegerile ar putea fi suspendate din nou pentru a lăsa loc punerii în aplicare a planului de retragere, spre nemulţumirea guvernului Ghani.

Talibanii au refuzat întotdeauna să negocieze cu acesta din urmă, considerându-l drept o 'marionetă' a Washingtonului. De fapt, guvernul afgan a fost complet exclus de la discuţiile purtate în Qatar în ultimele luni.

Suspendând aceste discuţii la 7 septembrie, Donald Trump a redat speranţa responsabililor afgani că vor fi implicaţi în procesul de pace, reanimând astfel o campanie electorală anostă.

Dar majoritatea candidaţilor a avut puţine şanse să profite de aceasta într-un timp atât de scurt. La principalele două canale ale televiziunii afgane, preşedintele în exerciţiu a dominat actualitatea internă şi a beneficiat de cei mai mulţi timpi de antenă.

Cel mai dificil a fost să se organizeze mitinguri de campanie, din cauza mijloacelor de securitate necesare. Talibanii controlează vaste zone din teritoriul afgan, cu excepţia oraşelor.

Autorităţile au prevăzut deschiderea a circa 5.000 de birouri de vot în ţară, dar peste 500 vor rămâne închise din lipsa mijloacelor de a le asigura protecţia. Ministerul de Interne afgan a anunţat desfăşurarea a 72.000 de persoane pentru a asigura securitatea la birourile de votare.

Campania electorală s-a deschis la 28 iulie printr-un atac împotriva biroului candidatului la funcţia de vicepreşedinte, soldat cu 20 de morţi şi 50 de răniţi, în plin centrul Kabulului.

Atunci când Ashraf Ghani a riscat să ţină un miting la Charikar, la o oră de mers cu maşina de capitala afgană, talibanii au lovit din nou printr-un atentat-sinucigaş, soldat cu 26 de morţi.

Ambasada americană la Kabul s-a declarat joia trecută 'excedată de (abundenţa) de plângeri privind securitatea, absenţa competiţiei loiale şi frauda'.

Potrivit analistului Ahmad Saeedi, 'ameninţările în materie de securitate şi lipsa de încredere în transparenţa electorală ar putea duce la prezenţă scăzută la vot, ceea ce va submina legitimitatea alegerilor şi a guvernului ce va rezulta'.

Cu toate acestea, Comisia electorală independentă susţine că sistemul biometric pentru înregistrarea alegătorilor va contribui la prevenirea fraudei electorale.

Conform dpa, organizarea alegerilor prezidenţiale în Afganistan va costa echivalentul a aproximativ 150 milioane de dolari. Guvernul afgan a alocat în acest scop 90 milioane de dolari, restul fiind asigurat de donatori internaţionali.