Oreste Teodorescu: Un gând sincer de Ziua Națională
De obicei, de ziua națională, ne întipărim un zâmbet conformist, rostogolim fraze pompoase, facem apel la memoria glorioasă a înaintașilor, căutăm citate pline de Semnificații patriotice și uităm câteva lucruri esențiale din istoria noastră cam tristă și lipsită de glorie. În ciuda marelui nostru apetit pentru progres, prosperitate și modernitate, am fost și încă mai suntem mult în urma fraților europeni. Am pornit târziu emanciparea, pendulând dramatic între Orient și Occident, nu am reușit nici măcar astăzi să alungăm mentalitatea evului mediu din zonele rurale, ne organizăm extrem de greu, nu înțelegem foarte bine regulile și disciplina, suntem destul de Leneși și comozi și încă avem falsa impresie că participarea noastră la jocul politic are sens doar în campaniile electorale.
Știu ca discursul meu, neconform cu solemnitatea momentului s-ar putea să zgârie urechile unor naționaliști de paradă, dar cred cu tărie că ne putem vindeca cu adevărat doar acceptând-ne neputințele și corecta erorile, dar pentru asta este imperioasă rămânerea în adevăr, oricât de dureros ar fi!
Dacă vom renunța la prostul obicei de a ne îmbăta cu apă chioara, poate am înțelege că avem enorm de mult de recuperat și că nu putem începe reconstrucția României normale într-un permanent climat de război politicianist. România este și a conservatorilor și a progresiștilor și a europeniștilor cu valori Trans atlantice, și a suveraniștilor, a misticilor și a ateilor. Pământul ăsta al patriei ne hrănește de-o potrivă și buni și rai și eroi și trădători și genii și imbecili. Putem afirma serios că suntem buni romani, acceptându-ne pe toți și încercând să găsim cele mai bune căi să învățam din greșeli, să înțelegem mecanismele lumii în care trăim și într-o continuă pregătire intelectuală, profesională, etică și morală să ne valorizăm demnitatea, cinstea și eficiența, gândind în perspectivă și cu preocupare pentru generațiile viitoare.
Citește continuarea pe realitateadinpnl.net.