Oreste Teodorescu: Scrisoare deschisă pentru românii care s-au săturat de război pentru nimic
Preocupați excesiv de propria noastră bulă de confort, am pierdut din vedere în ultimii ani, mari teritorii ale unei Românii pe care nici nu o cunoaștem nici nu o înțelegem foarte bine, iar partidele noastre, mainstream devenite adevărate caste închise s-au mulțumit sa-și conserve propriile bazine electorale fără să facă nici cel mai mic efort de a se deschide către marele procent de nehotărâți, nemulțumiți și frustrați. Și iată că din marea tăcută dar învolburată, cineva a analizat, a adunat și în cele din urmă a articulat o platformă conservatoare, care ne-a rezervat tuturor marea supriză a intrării AUR în parlament.
Am comite o impardonabilă eroare să trimitem în derizoriu această mișcare, fără ca nici măcar să avem curiozitatea de a o pătrunde ceva mai adânc pentru a o înțelege pe deplin. Ne situăm periculos deja la intersecția României noastre cu România lor, iar această polarizare nu poate aduce cu adevărat nimic bun! Nu dezbinarea definește o țară normală, ci convergența, dar încă suntem departe de a ne vindeca de morbul dihotomiei și a războiului steril.
Începutul modernității declanșat de amplele revoluții iluministe ale secolului al XIX, ne-a găsit cu o populație în marea ei majoritate, needucată, săracă, obosită, ignorantă, abuzată de stăpâniri străine, corupte, hrăpărețe și foarte reticente la schimbare. De aceea, secolul XX ne-a adus câteva dictaturi succesive cu prea scurte pauze de democrație între ele. Istoria nu ne-a ajutat prea mult să înțelegem libertatea, responsabilitatea și mai ales statutul de cetățean.