Sărbătoare 4 mai - Dezlegare la pește - Zi cu o importanță deosebită pentru credincioșii din țara noastră
Sărbătoare mare în data de 4 mai și dezlegare la pește.
Ortodoxe
Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica, mama Fericitului Augustin (Dezlegare la peşte)
Greco-catolice
Sf. m. Pelaghia
Romano-catolice
Sf. Florian, m.
Sfânta Muceniţă Pelaghia este pomenită în calendarul creştin ortodox în ziua de 4 mai.
A trăit în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305); făcea parte din clasa înaltă a societăţii din oraşul Tars, capitala provinciei antice Cilicia, şi era orfană de tată.
Învăţând credinţa în Iisus Hristos, a simţit că trebuie să desăvârşească această chemare prin botez şi a mers în taină la episcopul locului, Clinon, care din cauza persecuţiilor dezlănţuite de împărat împotriva creştinilor se ascundea în pădurile din jurul cetăţii. A fost botezată de sfântul ierarh în chip minunat şi s-a făgăduit lui Hristos spre slujire curată.
Sfânta Pelaghia era deosebit de frumoasă, o frumuseţe care nu mai putea fi văzută la nicio femeie din jurul împăratului, încât chiar fiul lui Diocleţian voia să o ia de soţie.
Întorcându-se acasă, Sfânta Pelaghia i-a spus mamei sale de schimbarea felului său de viaţă, iar aceasta l-a înştiinţat pe cel care trebuia să îi fie soţ, spunând "Iată, logodnica ta s-a însoţit cu Dumnezeul cel ceresc!" (Vieţile Sfinţilor). Acesta cuprins de disperare, căci ştia că nu mai este nicio nădejde de întoarcere a fecioarei, s-a sinucis.
Toată această întâmplare a speriat-o pe mama Sfintei Muceniţe, gândindu-se că împăratul o să se răzbune pe toată casa şi pe tot neamul tinerei creştine. Astfel a dus-o pe Sfânta Pelaghia în faţa împăratului, acuzând-o şi susţinând că ea şi numai ea este vinovată şi trebuie pedepsită.
Sfânta Pelaghia a fost judecată şi a rămas neclintită în hotărârea de al mărturisi pe Hristos. Pentru aceasta a fost ucisă, căci pentru ea a fost încins un cuptor de aramă, în care sfânta muceniţă a intrat singură, după ce s-a însemnat cu sfânta cruce, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
* Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin, este ocrotitoarea soţiilor şi a mamelor ale căror soţi sau copii trăiesc departe de Dumnezeu.
S-a născut în anul 322, în Tagaste, Africa de Nord, într-o familie creştină. A fost căsătorită cu un demnitar păgân, Patricius, şi au avut trei copii: Augustin, Navigius şi Perpetua.
Pentru rugăciunile soţiei sale, Sfânta Monica, Patricius a primit în cele din urmă botezul creştin.
Când a murit tatăl său, Augustin avea 16 ani şi încă de mic s-a dovedit a fi încăpăţânat şi neascultător, iar pentru mama sa un motiv de nesfârşite lacrimi şi permanentă rugăciune pentru îndreptarea sa.
Fiu al atâtor lacrimi, Fericitul Augustin, în anul 387, în ajunul Paştilor, s-a botezat.
Nu mult după acest botez, la vârsta de 56 de ani, Sfânta Monica a trecut la cele veşnice. A fost înmormântată în Ostia, în sud-vestul Romei.