5 cuvinte pe care mulți români le folosesc greșit. De unde pornește confuzia
Viteza și numărul mare al neologismelor din limba engleză, dar și superficialitatea cu care este studiată limba maternă au dus la înmulțirea cuvintelor folosite în mod greșit față de sensul pe care-l au în română. S-a ajuns chiar în situația ca lingviștii să accepte și variantele alternative devenite populare, în cazul în care abatere nu este flagrantă.
FORTUIT
„Fortuit” este poate cea mai cunoscut exemplu de termen folosit în sens impropriu. Foarte mulți români consideră că este vorba de a fi „forțat” să faci ceva, prin falsa presupunere că rădăcina cuvântului are legătura cu "forța" În realitate, „fortuit” însemnă "neprevăzut, întâmplător, inopinat”, iar originea termenului are legătură cu Zeița Norocului, Fortuna.
A APLICA
Este un import ceva mai recent popularizat în exprimarea verbală și scrisă, un exemplu de barbarism, adică preluarea unui cuvânt, cu tot cu sensul său original, care se suprapune unui alt sens în limba adoptivă. Astfel, sensul britanic al lui apply, "a depune o solicitare, un CV, o cerere pentru un post" nu se potrivește cu cel autohton, de a „pune un lucru pe (sau peste) altul, a pune în practică; a administra (un tratament medical), etc".
EXPERTIZĂ
Întrebuințarea cuvântului expertiză, cu sensul de „competență/pricepere într-un domeniu” este și ea greșită, fiind asemănătoare exemplului de mai sus.
Cuvântul „expertiză” are doar sensul de „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert,, raport al unui expert”.
PATETIC
Foarte des, cuvântul „patetic” este folosit cu sensul de „jalnic” sau „penibil”, sensurile sale din limba engleză. În română, însă, termenul are un cu totul alt sens, aproape antagonic, potrivit greatnews.
A fi „patetic” înseamnă a fi “plin de patos, de avânt, de însuflețire, de pasiune, de entuziasm”, ceva „care emoționează, impresionează, înduioșează” sau „plin de emfază, de afectare”.
LOCAȚIE - cuvântul pentru care a fost schimbată definiția din dicționar
Termenul „Locație” este un exemplu clasic, care a năvălit în vocabularul comun prin intermediul șabloanelor de exprimare din presă. Ani la rând, „locație” a fost folosit cu un sens greșit de „loc”, „sediu”, deși însemna numai „închiriere” sau „chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară” - locație de gestiune.
Până la urmă, lingviștii români au decis să accepte și sensul secundar de "loc", având în vedere faptul că, la modul general, cele 2 utilizări are avea un punct comun.
Corectat cu https://www.corrector.co/ro/