Ungaria, pusă la zid de UE. Plafonarea prețurilor încalcă legislația europeană
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că plafonarea prețurilor la alimentele de bază, inițiată de Guvernul Orban, încalcă legislația europeană.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis joi, 12 septembrie, că decretul guvernului de la Budapesta care obligă comercianţii din Ungaria să vândă anumite produse agricole la un preţ fix şi în cantităţi prestabilite contravine dreptului european.
Hotărârea constată că Ungaria a adoptat în februarie 2022, în contextul epidemiei de coronavirus, un decret guvernamental prin care a reglementat comercializarea a şase produse de bază – zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc şi de pasăre – şi a anumitor tipuri de lapte. În noiembrie 2022, decretul guvernamental a fost modificat, invocându-se războiului din Ucraina, şi a adăugat pe listă alte două produse: ouăle şi cartofii.
Decretul s-a aplicat până în data de 31 iulie 2023 şi îi obliga pe comercianţii care vindeau aceste produse să le comercializeze la preţul oficial în cantităţi prestabilite, sub sancţiunea unei amenzi.
Lanţul de magazine Spar din Ungaria a contestat în faţa instanţei din Szeged legalitatea unei amenzi care i-a fost aplicată de autorităţi deoarece au constatat stocuri în cantitate necorespunzătoare în depozitul unui magazin din provincie. Instanţa din Szeged a sesizat apoi Curtea de Justiţie a UE pentru interpretarea legislaţiei.
În hotărârea sa de joi, Curtea a constatat că decretul guvernamental a încălcat libera concurenţă, o componentă fundamentală a Regulamentului UE privind organizarea comună a pieţelor agricole.
„Obligaţia de a vinde anumite produse agricole la un preţ oficial şi în cantităţi prestabilite împiedică comercianţii să stabilească în mod liber, pe baza unor considerente economice, preţurile de vânzare şi cantităţile pe care doresc să le vândă” – se arată în hotărârea CJUE. Instanţa consideră că măsurile stipulate în decret „nu sunt proporţionale”, în pofida argumentelor potrivit cărora acestea au fost introduse pentru a combate inflaţia şi pentru a proteja consumatorii defavorizaţi.
„Subminarea liberului acces al comercianţilor la piaţă în condiţii de concurenţă efectivă şi perturbarea întregului lanţ de aprovizionare cauzată de preţurile şi cantităţile reglementate impuse acelor comercianţi depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental” – a conchis instanţa UE cu sediul la Luxemburg.