Totul despre criza imunoglobulinei. Pacienți lăsați fără tratament
În România, criza imunoglobulinei a început în anul 2017. Atunci, zeci de mii de români care suferă de boli autoimune au rămas fără medicamente pe bază de imunoglobulină. Acestea nu se mai găseau în farmacii, dar nici în spitalele din România, iar oamenii au fost lăsați în situația disperată de a se descurca pe cont propriu.
Florian Bodog, ministrul Sănătăţii în plină criză a imunoglobulinei, l-a atacat pe precedesorul său Vlad Voiculescu, susținând că medicamentul lipseşte din spitale din cauza fostei guvernări tehnocrate. În replică, Voiculescu a precizat că guvernarea din care făcea parte ministrul Sănătății Florian Bodog a scos imunoglobulinele şi alte medicamente de pe lista cu produse esenţiale, care au prioritate la achiziţie.
Daniela Diko este una dintre mamele care s-au luptat să îşi ţină în viaţă copilul bolnav. S-a aflat în situația limită de a face rost, la fiecare trei săptămâni, de aproape 17.000 de lei, cheltuielile cu imunoglobulina.
Daniela Diko: „Lipsa imunoglobulinei duce la moarte, pentru ca contracteaza foarte repede orice microb, fac septicemie si mor.”
Situația disperată s-a repetat și pentru alți zeci de mii de bolnavi. Deși autoritățile promiteau atunci că situația se va rezolva în câteva zile, criza de imunoglobulină a continuat.
O pacientă a stat la coadă la imunoglobulină până a murit. S-a întâmplat pe 2 decembrie 2017 la spitalul de urgență din Alba Iulia. Maria fusese transferată din Sibiu, fiindcă medicamentul ei nu se găsea nici acolo. Unifarm, distribuitorul de stat responsabil, nu-l mai livrase de mult. Și a urmat o criză de luni bune, timp în care bolnavii au dus lupte contra-cronometru.
Alecsandra Filip, pacientă: „Fără medicamentul acesta, toți cei care sunt în situația mea mor. Imunoglobulina pentru mine a însemnat viață.”
Reporter: „Cum este să trăiești cu această boală și cu teama că s-ar putea să nu ai imunoglobulină luna viitoare?”
Alecsandra Filip, pacientă: „Frica e teribilă! Efectiv, stai cu sabia deasupra capului!”
Imunoglobulina este o proteină obținută din plasma sanguină umană prelucrată de la donatori și conține anticorpi care protejează pacienții cu imunodeficiențe, boli autoimune sau degenerative, pe cei care nu pot lupta singuri împotriva unor afecțiuni cronice. Fiecare depinde de fiola lui, altfel moare. Când e penurie în piață, începe cursa supraviețuirii. O cursă pe care bolnavii au fost nevoiți să o parcurgă din cauza măsurilor luate de-a lungul anilor de autorități.
În martie 2018, ministrul anunță că spitalele nu dispun nici măcar de o doză, deși cantitatea anuală necesară ar fi de 950 kg. Aflați în fața unui eșec în reglemetarea domeniului, autoritățile au cerut ajutor NATO și au declanșat mecanismul european de protecție civilă. Premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, a scos aproape zece milioane de euro din fondul de rezervă al Guvernului și a suplimentat bugetul Unifarm pentru achiziția de imunoglobulină.
S-a ajuns la această situație pentru că România nu produce deloc imunoglobulină, ajungând să depindă de o companie germană, Biotest Pharma – unicul furnizor.
Singura excepție, australienii de la Behring, au livrat ceva similar până în aprilie 2017, când s-au retras, după ce ministrul de atunci Florian Bodog a anulat ordinul dat de predecesorul său, Vlad Voiculescu. Cel din urmă majorase prețurile pe motiv că anumite medicamente se vând necompetitiv în România, sub standard european.
Același medicament, Intratect, de la Biotest Pharma costa în România 39 de euro, față de 70 de euro în Germania sau 100 de dolari în Statele Unite. Afectați de aceste prețuri mici, toți ceilalți producători s-au retras din țara noastră, iar Biotest a rămas în monopol, fiind singura la acel moment care putea să alimenteze stocurile naționale cu imunoglobulină. Numai că Biotest n-a furnizat cantitățile necesare.
Politicile populiste au generat această criză, susțin în bloc specialiștii, adică reducerea artificială a prețurilor la medicamente și suprataxarea producătorilor. Astfel că furnizorii externi n-au mai asigurat stocurile de bază în România, reclamând venituri la jumătate față de media europeană, se arată într-o anchetă Rise Project.
Criza se adâncește. În august 2018, autoritățile au suspendat taxa claw-back, plătită de producători pentru medicamentele decontate de stat. Dar fără prea mare efect.
Apoi, Unifarm obține o autorizație de 69 de milioane de euro pentru nevoi speciale. Pentru că, în ultima jumătate de an, Biotest a livrat Intratect în cantități mici. Unifarm a găsit de data asta o altă imunoglobulină, care se numește Pentaglobin, de la același producător. Însă, potrivit jurnaliștilor de la Rise, cantitatea anuală de Pentaglobin trebuia să fie de vreo 11.000 de flacoane, dar Unifarm a fost autorizată să cumpere de douăzeci de ori mai mult – 213.000 de flacoane – în condiții dezavantajoase, pe motiv de criză.
Însă problemele nu s-au încheiat. Din contră. Au urmat primele cazuri în care noul medicament a fost administrat greșit bolnavilor cu imunodeficiențe primare. Pacienții au observat că s-au simțit și mai rău după administrare. După trei luni de Pentaglobin, un copil cu imunodeficiență primară din Târgu Mureș a intrat în șoc anafilactic. Urma să aflăm că de fapt noua achiziție trata doar o parte dintre bolnavii care au nevoie de imunoglobulină, mai exact pe cei cu septicemii grave, aflați la terapie intensivă. Pentru asta e și recomandat de producătorul german. Autoritățile române l-au promovat însă drept înlocuitorul perfect pentru toți pacienții.
În scandalul imunoglobulinei a intrat și Consiliul Concurenței, care a acuzat în 2018 că firmele de pe piață și-au făcut cartel. Astfel că cei de la Consiliul Concurenței au anchetat o posibilă înţelegere între unele companii producătoare şi deţinătoare ale autorizaţiilor de punere pe piaţă a imunoglobulinei. Inspectorii agenției au avut sub lupă zece companii producătoare de imunoglobulină, care s-ar fi înțeles pentru a obţine un cadru fiscal mai favorabil. Inspecțiile s-au desfășurat simultan în România, Belgia și Italia.
Pentru că astfel de probleme să fie evitate, în 2019, Guvernul anunța că a adoptat, în cadrul unei şedinţei de guvern, studiul de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public-privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană şi celule stem din România, valoarea totală a investiţiei fiind de 854 milioane lei, fără TVA.
România este singura țară din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru a face medicamente derivate din sânge. În cazul unei crize majore, bolnavii noștri vor fi primii care vor rămâne fără tratamentul care le-ar putea salva viața. În România sunt înregistrați 6.000 de oameni cu boli autoimune, însă medicii spun că numărul acestora ar fi mai mare, de aproximativ 25.000.