STUDIU. De ce ne îngrășăm la loc după ce ținem o dieta?
Conform celor mai recente studii, după slăbire, semnalele cerebrale care declanșează foamea sunt amplificate, ceea ce ne face să mâncăm mai mult până când revenim la greutatea inițială. Studiul a fost făcut, în prima faza, pe șoareci.
Cercetătorii au identificat o cale cerebrală la șoareci care ar putea explică de ce oamenii au tendința de a recăpăta greutatea pierdută. Terapiile viitoare care vizează această cale ar putea ajută la menținerea greutății după o dietă.
Aproape jumătate dintre persoanele cu obezitate care participa la programe de slăbire recuperează greutatea pierdută în decurs de cinci ani. Mecanismul care determina această recăpătare a greutății este necunoscut, dar ar putea fi legat de celulele situate în hipotalamus, numite neuroni AgRP, despre care s-a demonstrat anterior că joacă un rol important în reglarea foamei. „Acestea sunt activate atunci când organismul are un nivel scăzut de combustibil, iar atunci când sunt active, provoacă o foame intensă”, explică cercetătorul Brad Lowell de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Massachusetts.
De ce ne îngrășam la loc
Multe regiuni diferite ale creierului trimit semnale către neuronii AgRP prin intermediul unor conexiuni cunoscute sub numele de sinapse. Aceste conexiuni se pot întări sau slabi, modificând intensitatea semnalelor care le parcurg – cu cât conexiunea este mai puternică, cu atât mesajul este mai puternic.
Pentru a vedea cum afectează pierderea în greutate aceste sinapse, Lowell și echipa să au măsurat activitatea în creierele post-mortem a nouă șoareci. Cinci au ținut post timp de 16 ore înainte de a le fi examinat creierul. Cercetătorii au stimulat regiuni ale creierului cunoscute pentru a transmite semnale către neuronii AgRP folosind optogenetică, o tehnică ce activează celulele cu ajutorul luminii. Că răspuns, șoarecii care au postit au avut mai multă activitate într-o parte a hipotalamusului numită nucleul hipotalamic paraventricular (PVH) decât șoarecii care nu au postit. Această regiune a creierului este cunoscută că fiind implicată în metabolism și creștere.
Cercetătorii au redus la tăcere acești neuroni PVH la un grup separat de șoareci care au postit și apoi au urmărit cât de multă mâncare au mâncat șoarecii în 24 de ore. În medie, șoarecii au mâncat cu aproximativ 33% mai puțină mâncare decât șoarecii dintr-un grup de control și au recăpătat mai puțină greutate în decurs de șapte zile. Alte experimente au arătat că, odată ce șoarecii au recăpătat greutatea pe care o pierduseră în urmă postului, semnalizarea amplificată de la neuronii PVH a revenit la normal.
Împreună, aceste constatări sugerează că recăpătarea greutății este determinată de o creștere temporară a semnalizării de la neuronii PVH la neuronii AgRP.
Concluzia cercetătorilor: înfometarea nu este o soluție
„Prea multă foame este o problema medicală și prea puțînă foame este o problema medicală. Dacă vrem să încercăm să ne dăm seama cum să abordăm aceste probleme, trebuie să înțelegem cum funcționează foamea”, spune Lowell
Aceste descoperiri reprezintă un pas important în acest sens. Terapiile viitoare care atenuează semnalizarea de la neuronii PVH, de exemplu, ar putea ajută oamenii să mențină pierderea în greutate, spune el. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine funcția neuronilor PVH și consecințele reducerii la tăcere a acestora. „Ați putea să o faceți fără efecte secundare? Asta nu știm încă”, spune Lowell.