MENIU

Speculațiile s-au terminat! Cine va conduce Uniunea Europeană în următorii patru ani

Negocierile pentru un viitor mandat s-au terminat. Cine conduce UE în următorii 4 ani? Foto/Profimedia

La două săptămâni după alegerile generale, negocierile politice din spatele ușilor închise au luat sfârșit și au fost finalizate propunerile pentru cei mai puternici oameni ai UE în următorul mandat. 

Cei şase negociatori ai trei familii politice europene din cadrul majorităţii - PPE, S&D şi Renew - au ajuns la un acord, prin videoconferinţă, prin care Ursula von der Leyen urmează să fie propusă de către Consiliul European la un al doilea mandat al Comisiei Europene (CE), portughezul socialist Antonio Costa la funcţia de preşedinte al Consiliului, iar premierul eston Kaja Kallas la postul de Înalt Reprezentant al UE însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate, scrie Le Point.

Antonio Costa urmează să efectueze un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi prelungit o dată, potrivit Tratatului UE.

 

S-a ajuns la o înţelegere prin care preşpedintelui Consiliului European să nu i se conteste efectuarea unui al doilea mandat, de care a beneficiat şi Charles Michel, actualul preşedinte al Consiliulu.

Evenimente

27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

MELONI, CONSULTATĂ, DAR FĂRĂ GREUTATE REALĂ

 

Fiecare dintre cele trei familii politice europene ale majorităţii parlamentare se află astfel la conducerea principalelor instituţii europene.

Acest acord respectă totodată un echilibru geografic - Antonio Costa din Sud, Kaja Kallas din Est, iar Vestul cu Germania.

Partidul Popular European (PPE) a desemnat doi negociatori - pe polonezul Donald Tusk şi pe grecul Kyriakos Mitsotakis, social-democraţii (S&D) pe germanul Olaf Scholz şi pe spaniolul Pedro Sanchez, iar Renew (liberal) pe francezul Emmanuel macron şi olandzul Mark Rutte.

Giorgia Meloni, din grupul ECR, nu s-a aflat la masă, dar a fost consultată.

Premierul grec a abordat-o pe Giorgia Meloni, iar Emmanuel Macron urma să discute cu ea marţi seara.

Italia nu este în poziţia de a deţine unul dintre posturile la vârf (”top job”), însă urmează dsă primească un portofoliu important în viitoarea Comisie Europeană în urma unor negocieri cu Ursula von der Leyen, atunci când aceasta va construi arhitectura CE.

URSULA VON DER LEYEN, LA AL DOILEA MANDAT

În afară de Viktor Orban, nu se cunosc alţi lideri Ue care să se fi pronunţat împotriv unui al doilea mandat al lui Ursula von der Leyen.

Prin acest acord, ea îşi asihură o majoritate calificată joi, la un summit UE.

Aleşii PPE se întîlnesc în Portugalia, la începutul lui iulie, pentru a contura împreună cu Ursula von der Leyen un program care să fie acceptat de către celalte forţe politice prezente în Parlamentul European (PE).

Preşedinta în exerciţiu a CE urmează să obţină, în a doua etapă, confirmarea desemnării sale printr-un vot secret cu o majoritate absolută, la 18 iulie.

Până atunci, ea urmează să se consulte cu liderii grupurilor parlamentare, de care urmează să culeagă priorităţile.

ea va putea, apoi, să se sprijine pe o ”agendă strategică” adoptată de către Consiliul European cu unanimitate, la sfârşitul lui iunie.

ANTONIO COSTA, PTEŞEDINTELE UE

Numele portughezului era favorit în pariuri de doi ani.

Fostul premier socialist este foarte respectat de către omologii săi.

El este un om al concordiei, care mai degrabă s-a bucurat de succes în ţara sa.

Drumul său către preşedinţia Consiliului European era clar până la apariţia unui dosar de corupţie şi trafic, în noiembrie 2023, care a ajuns până la directorul său de cabinet.

El a scăpat din cauză că numele a apărut din greşeală în ascultări telefonice.

Anchetatorii l-au confundat cu un omonim aproape perfect, Antonio Costa Silva, ministrul său al Economiei.

Însă Antonio Costa a demisionat între timp şi nu dă tocmai înapoi.

De atunci, dosarul nu a mai avansat deloc, iar nicio faptă nu-l implică mai mult pe fostul premier.

KAJA KALLAS, ŞEFA DIPLOMAŢIEI EUROPENE

În urmă cu patru ani, ţările din Europa Centrală şi de Est nu au obţinut niciun post la vârf, iar situaţia trebuia să fie reechilibrată.

Premierul eston s-a făcut remarcat printr-un mod franc de a vorbi despre necesitatea ajutării Ucrainei, reînarmării Europei şi respingerea intimidărilor lui Vladimir Putin.

Poliţia rusă a emis un aviz bde căutare pe numele său.

Uniunea Europeană (UE) pare să răspundă - făcând-o şefa diplomaţiei europene - manevrelor lui Vladimir Putin în vederea subminării coeziunii europenilor.

Kaja Kallas a declarat că Războiul din Ucraina trebuie să se încheie cu înfrângerea Rusiei - şi dezmembrarea Federaţiei ruse, care nu este linia UE.

În cazul în care va fi numită în post, va trebui ca Kaja Kallas să nu-şi confunde convingerile cu rolul de ”ministru de Externe” al Celor 27.