Scandal în CSM! Se cere OFICIAL revocarea Liei Savonea de la șefia instituției

Cei șapte sunt: judecător Mihai Andrei BALAN, procuror Cristian Mihai BAN, judecător Andrea Annamaria CHIŞ, procuror Florin DEAC, judecător Mihai Bogdan MATEESCU, procuror Nicolae Andrei SOLOMON, procuror Tatiana TOADER.

Semnatarii cererii de revocare susțin că Lia Savonea a îndepărtat CSM de la rolul său constituțional, ”făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”.

Cererea completă:

Nr. 1/20333/15.10.2019

Către,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

Subsemnații judecător Mihai Andrei BALAN, procuror Cristian Mihai BAN, judecător Andrea Annamaria CHIŞ, procuror Florin DEAC, judecător Mihai Bogdan MATEESCU, procuror Nicolae Andrei SOLOMON, procuror Tatiana TOADER, membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii,
În temeiul art. 55 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată și cu modificările ulterioare, propunem Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

REVOCAREA

din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecător Lia Savonea

Pentru modul defectuos în care domnia sa și-a exercitat atribuțiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.

I. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, nu şi-a îndeplinit, după caz, şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţia de reprezentare a Consiliului prevăzută de art. 24 alin. 3 lit. a din Legea nr. 317/2004, republicată, prin următoarele acţiuni:

A. Pe plan intern, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat în mod necorespunzător în relațiile cu alte instituții cu atribuții în domeniul justiției, cum ar fi Ministerul Justiției, dar și cu corpul magistraților, prin asociațiile profesionale ale acestora și, nu în ultimul rând, cu societatea civilă.

1. Astfel, președintele Consiliului a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, dna. Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă (a se vedea comunicatul din data de 5 octombrie 2019), să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu.
Faptul că o astfel de atitudine nu reprezintă un mod de lucru normal în Consiliu este ilustrat nu doar de inexistența unor astfel de situații în anii precedenți, dar și de abordarea diametral opusă în relaționarea cu fostul ministrul al justiției, dl. Tudorel Toader, în condițiile în care programarea multor ședințe de Plen sau Secție de judecători s-a făcut în funcție de disponibilitatea acestuia de a participa.
Un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului justiției din luna iulie 2019, referitoare la poziția Consiliului privind recomandările din rapoartele Greco și MCV având ca obiect situația justiției din România.
Rapoartele au fost puse pe ordinea de zi a Plenului Consiliului abia în data de 8 octombrie 2019, după trei luni de la publicare, în condițiile în care este notorie atitudinea critică a Președintelui Consiliului față de conținutul rapoartelor, în general, sau de instituțiile europene care le întocmesc, aspecte evidenţiate și în comunicatele de presă emise în numele Consiliului, dar neasumate instituțional de către acesta.

2. A încălcat dispozițiile art. 38 alin. (3) și (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările ulterioare, prin transmiterea proiectului de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. A iniţiat în data de 29 ianuarie 2019 modificarea Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004, nr. 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, și mai ales fără a înștiința membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.

4. A implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituțională cu Președintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcția de ministru al justiției un judecător în funcție (a se vedea în acest sens comunicatul de presă din data de 30 august 2019), deși Consiliul nu are nicio atribuție în această materie și nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic.

5. A avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar – de exemplu cu adjunctul şefului SIIJ, dna. procuror Adina Florea în data de 1 aprilie 2019, actuali conducători ai Inspecţiei Judiciare, conducători de instanţe, fără să aducă la cunoştinţa membrilor Consiliului existenţa acestor întâlniri, obiectul discuţiilor și concluziile la care s-a ajuns, ducând funcția de reprezentare într-o zonă netransparentă, propice speculațiilor.

6. Nu a păstrat un echilibru în gestionarea relațiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociațiile profesionale ale magistraților, în condițiile în care a avut atitudini pozitive față de unele asociații profesionale (AMR, UNJR, APR), și a criticat alte asociații profesionale (AMASP, Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție), creând disensiuni în corpul magistraților prin antagonizarea lor, inducând ideea falsă că doar unii sprijină reformele în justiție și sunt parteneri de încredere în dialogul interinstituțional, pe când ceilalți sunt niște elemente retrograde, care acționează împotriva intereselor justiției și dezinformează instituțiile internaționale care întocmesc diferite rapoarte privind justiția din România.

7. A transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activități sau poziții ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toți membrii acestuia, fie ai Secției pentru judecători, fie ai Plenului, omițând în mod deliberat să menționeze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor și lăsând să se înțeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate (a se vedea în aceste sens comunicatele de presă din datele de 30 august 2019 și 31 iulie 2019 când, contrar unei practici constante care a avut temei regula generală a consemnării numărului de voturi, a refuzat fără niciun argument să menţioneze numărul membrilor care s-au opus acestor comunicate).
A afectat imaginea Consiliului și a membrilor săi prin remarci și acuzații tendențioase și absolut improprii într-un organ colegial, cum ar fi declarația de presă din data de 8 octombrie 2019 când, dorind să aducă la cunoștința opiniei publice motivul amânării ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din acea dată a afirmat, fără a avea o bază factuală reală că: „atitudinea colegilor care lipsesc a produs consecințe în magistratură, a împiedicat derularea unor activități, fiind un veritabil boicot instituțional”, insinuând o înţelegere obscură a membrilor aleşi cu procurorul general şi ministrul justiţiei.

A abordat problema comunicării publice într-un mod lipsit de echilibru și imparțialitate în funcţie de localizarea pe palierul politic a titularului acţiunii declanşatoare a reacțiilor Consiliului.
Astfel, pe de-o parte, Preşedintele Consiliului a solicitat celorlalți membri să reacționeze sau a reacționat el însuşi foarte prompt faţă de acţiunile sau declaraţiile unor oameni politici, cum ar fi declaraţiile Preşedintelui României în cazul refuzului de a numi un nou ministru al justiției în luna septembrie 2019 sau comunicatul Preşedintelui Consiliului din 16 ianuarie 2019 referitor la declaraţia preşedintelui unui partid de opoziţie din data de 15 ianuarie 2019. Pe de altă parte, preşedintele CSM nu are nicio reacție faţă de declaraţiile aduse la cunoştinţa publică recent aparţinând prim ministrului – preşedinte al partidului de guvernământ şi care au determinat o solicitare din partea unui număr de 7 membri de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti. Cererea a fost pur şi simplu ignorată, neregăsindu-se pe sedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 15 octombrie 2019, iar cursul acesteia nu este cunoscut nici de membrii semnatari și nici de opinia publică. Acest puternic contrast, luat singular, dar şi împreună cu alte acţiuni sau inacţiuni aici dezvoltate, nu face altceva decât să adâncească o aparenţă publică de partizanat, de utilizare a unor unităţi diferite de măsură şi de abordare, cu consecinţe profund negative asupra credibilităţii întregului Consiliu.

Preşedintele Consiliului a dezvoltat o formă de comunicare publică personală, atunci când nu a întrunit adeziunea celorlalți membri pentru exprimarea unor opinii sau când nu a mai considerat necesar să îi consulte, deși este un organ colegial care funcționează doar în Secții și Plen, decredibilizând instituția atât în fața magistraților, cât și a societății.

Mai mult, a folosit site-ul instituției pentru exprimarea unor opinii în probleme cu caracter personal, cum ar fi comunicatul de presă din data de 01 octombrie 2019 cu privire la criticile ce i s-au adus cu privire la un proiect de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate, în care sunt cuprinse unele propuneri, suspectate la nivelul percepţiei publice, că ar putea profita unor membri ai Consiliului, printre care și domnia sa (de exemplu: posibilitatea ANI de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării; venitul soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere să fie anonimizat; interdicţia ANI de a evalua averea soţului în cazul separaţiei de patrimonii). Considerăm că este inadmisibil a se ataca o instituție despre care s-a afirmat că îi evaluează averea, deci într-o situaţie punctuală, personală, subiectivă, prin comunicate asumate pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii.

B. Pe plan extern, la data de 28 mai 2019, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a comunicat în numele Consiliului un punct de vedere (Observații scrise) Curții de Justiție a Uniunii Europene privitor la cauza nr. C-127/19-1 care are ca obiect compatibilitatea înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu normele din Tratatul Uniunii Europene, fără a pune în discuție acest subiect membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (în Plen sau într-o comisie). O astfel de acțiune este de neînțeles, având în vedere că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost contestată de un număr de aproximativ 4000 de judecători și procurori cât și de organismele internaționale.
Mai mult decât atât, au fost afectate în mod grav interesele Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât a fost transmis un document privitor la un domeniu primordial al Uniunii Europene, respectiv respectarea statului de drept, document care nu reprezintă poziția membrilor Consiliului, încălcându-se astfel principiul cooperării loiale cu instituțiile europene.

De asemenea, prin comunicări asumate direct şi fără niciun fel de consultare/înştiinţare a membrilor, Preşedintele Consiliului, doamna judecător Lia Savonea, minimalizează importanţa unor recomandări și constatări din rapoarte internaționale, discreditând organismele care le-au emis, acuzându-le nefondat de erori factuale.
Astfel, în ceea ce priveşte Raportul de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de GRECO la cea de-a 83-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 17-21 iunie 2019), Președintele Consiliului a emis un comunicat de presă în data de 10 iulie 2019, fără a consulta membrii Consiliului, prin care a făcut referire la pretinse erori factuale evidente, în condițiile în care nici măcar nu a fost posibilă analizarea lui, fiind publicat chiar în aceeaşi zi.

În concluzie, atribuţia de reprezentare care impune echilibru, onestitate şi neutralitate a fost în mod manifest nesocotită de către preşedintele CSM, doamna jud. Lia Savonea, într-o astfel de manieră încât Consiliului, ca organ colegial de rang constituţional i-a fost ştirbită autoritatea, a fost pus în percepţia publică în zone incompatibile cu rolul său, cu consecinţa diminuării alarmante a încrederii societăţii, şi a organismelor internaţionale în capacitatea sa instituţională.

II. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, nu şi-a îndeplinit, după caz, şi-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuţiile de conducere, coordonare şi control prevăzute de art. 24 alin. 3 lit. b din Legea 317/2004, republicată, prin următoarele acţiuni:

1. A creat și a menținut o stare generalizată de provizorat la nivelul funcțiilor de conducere din aparatul propriu al Consiliului, în condițiile în care de la funcția de Secretar general şi până la cea de şef serviciu sunt ocupate prin delegări, dispuse şi prelungite succesiv şi exclusiv de Preşedintele Consiliului.
Pe de-o parte, președintele nu a propus Plenului numirea în aceste funcţii, deşi legea obligă în acest sens, art. 39 din Legea nr. 317/2004, republicată. În acest mod, s-a substituit rolului Plenului şi a stabilit unilateral ocupanţii acestor posturi.
Pe de altă parte nu a realizat niciun fel de consultare cu membrii Consiliului cu referitor la persoanele pe care le-a desemnat. Reamintim că aparatul propriu deserveşte Consiliul ca întreg şi nu doar preşedintele Consiliului.
Procedând astfel, a avut acces exclusiv la toate documentele Consiliului, ceilalți membri nefiind înştiinţaţi deloc sau mult prea târziu de unele demersuri ale Consiliului ori de proceduri în care acesta este implicat.

2. A planificat ședințele Secției de judecători și mai ales pe cele ale Plenului Consiliului într-un mod total netransparent, imprevizibil pentru unii membrii, perturbând grav activitatea acestei instituții, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru sistemul judiciar.
Deși încă din data de 26.03.2019, patru membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au solicitat prin adresa 6338/26.03.2019 un mod previzibil de stabilire a sedințelor de Plen, în vederea programării din timp a activităților, doamna președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a ignorat în mod inexplicabil această solicitare.
Astfel, ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din datele de 20.06.2019, 24.06.2019, 01.07.2019, 03.07.2019, respectiv 08.10.2019 au fost amânate pentru lipsa cvorumului. Cauza principală ale acestor amânări a avut la bază modul defectuos în care doamna președinte a organizat aceste ședințe, având în vedere că aceasta nu a depus un minim de diligențe în vederea stabilirii posibilității obiective a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de a se prezenta. Mai mult decât atât, la planificarea acestor ședințe doamna președinte a ignorat în mod intenționat faptul că unii membri aveau stabilite alte activități.
Modul aparent inexplicabil în care în anumite perioade au fost planificate ședințe ale Plenului Consiliului pentru ca în altele să nu se organizeze niciuna a dat naștere la suspiciunea rezonabilă că s-a ținut cont numai de agenda unor membri ai Consiliului pentru a se asigura o majoritate conjuncturală necesară dezbaterii unor puncte sensibile de pe ordinea de zi. Este grăitor modul în care s-au organizat ședințele de Plen care au avut pe ordinea de zi aspecte legate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție când, invocându-se urgența s-au organizat ședințe succesive în lunile iunie și iulie, dar nu s-a mai organizat niciuna în primele două săptămâni din luna septembrie 2019 când era posibilă realizarea cvorumului legal.

În alte situații, Președintele Consiliului a stabilit intempestiv ședințe, cum ar fi cea din data de 26 august 2019, ora 10, punând pe ordinea de zi cererea de demisie a dnei. judecător Dana Gîrbovan pentru a putea fi propusă în funcția de ministru al justiției, în condițiile în care cererea a fost înregistrată în aceeași dimineaţă la ora 9 conform menţiunilor din emap-registry. Acest fapt demonstrează existenţa unor discuţii particulare, în afara circuitului instituţional care, coroborate cu celelalte acţiuni, adâncesc suspiciunea publică legată de atitudini netransparente şi depăşesc limita neutralităţii politice, cu consecinţe directe asupra credibilităţiii întregului Consiliu. Mai mult, etapa „urgentă” a adoptării hotărârii de către Consiliu nu a mai avut urmarea firească a transmiterii de îndată către Preşedintele României a hotărârii Secţiei de judecători prin care i se propunea acestuia eliberarea din funcţia de judecător prin demisie a dnei judecător Dana Gîrbovan, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra relațiilor interinstituționale și a imaginii sistemului judiciar așa cum am arătat mai sus.

3. A stabilit ordinea de zi a ședințelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii fără o consultare reală a membrilor Consiliului, prin includerea sau refuzul de a include unele puncte de mare interes pentru magistratură și societate, în ansamblu, în funcție de prezența sau absența unor membri la ședințe.

La data de 14.05.2019, doamna președinte Lia Savonea a stabilit ordinea de zi a lucrărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii convocat pentru data de 15.05.2019, încălcând astfel dispozițiile art. 24 alin. (3) lit. b) și c) și art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, care impun un termen de 3 zile.
Pe ordinea de zi a acelei sedințe a fost inclusă validarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorului șef al Inspecției Judiciare, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 28 martie 2019.
De remarcat că, deşi singurul candidat fusese declarat admis de către Comisia de concurs încă din luna martie, doamna preşedinte a inclus pe ordinea de zi a unui plen din luna mai 2019 validarea, anticipând lipsa obiectivă şi inevitabilă a unor membri CSM (dna procuror Tatiana Toader, dl Procuror general Augustin Lazăr).
Cu toate că în spațiul public au existat multe controverse legate de prelungirea mandatului domnului inspector-șef Lucian Netejoru la cererea fostului lider al partidului de guvernământ de la acea vreme, prin intermediul OUG nr. 77/2018, act normativ puternic contestat de corpul profesional al magistraților și de asociațiile profesionale, doamna Lia Savonea în mod deliberat nu a respectat cerința impusă de lege legată de termenul minim de trei zile, afectând astfel în mod grav imaginea Consiliului Superior al Magistraturii şi nesocotind dreptul membrilor de a avea la dispoziție trei zile pentru pregătirea lucrărilor de plen.
Totodată, prin această acțiune a fost vătămat dreptul asociațiilor profesionale ale magistraților „Forumul Judecătorilor din România” și „Inițiativa pentru Justiție”, care au solicitat invalidarea concursului de numire a inspectorului șef, de a participa la ședință, în numele membrilor lor, drept prevăzut de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.

În plus, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii a refuzat în mod nejustificat punerea în dezbaterea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a rapoartelor de audit vizând managementul Inspecției Judiciare pe anii 2016 și 2018, astfel încât deficienţele manageriale nu au putut fi discutate în sigurul cadru legal. În acest mod a permis Comisiei de concurs să efectueze o evaluare managerială, substituindu-se, practic, atribuţiilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a refuzat în mod nejustificat includerea pe ordinea de zi a Plenului din data de 2 august 2019 desemnarea comisiilor de examinare psihologică necesare în vederea finalizării concursului de admitere în magistratură, deşi fusese înştiinţată de aparatul tehnic, dar şi de membri ai Consiliului să o facă. În acea ședință, doamna preşedinte a refuzat suplimentarea cu acest punct condiționând, alături de alţi membri, această suplimentare de discutarea în aceeaşi ședință, tot suplimentar, a validării concursurilor de numire în funcțiile de procuror șef şi procurori de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Prin această acțiune a determinat întârzierea nepermisă a concursul de admitere în magistratură, aflat în desfășurare de aproximativ 5 luni de la declanșare, conducând în mod direct la amânarea numirii noilor magistrați la instanțele și parchetele care se confruntă cu o criză acută de personal și o încărcătură de dosare extrem de ridicată.

Doamna preşedinte a refuzat în mod inexplicabil să includă pe ordinea de zi a Secţiei pentru judecători cererea Adunării generale a judecătorilor Curţii de apel Constanţa de revocare a domnului judecător Marius Cristian Epure din funcţia de preşedinte al acestei instanţe.
Astfel, deşi demersul legal al judecătorilor de la Curtea de apel Constanţa a fost adoptat la data de 9 aprilie 2019, nici după 6 luni de la această dată Secţia nu a dezbătut propunerea, iar judecătorul a cărei revocare se solicită candidează pentru demnitatea de judecător al instanţei supreme, impunându-se, aşadar, cu necesitate – fapt ignorat de Preşedintele Consiliului – lămurirea exactă a situaţiei acestuia.

Un alt exemplu este reprezentat de refuzul de a include pe ordinea de zi a Secţiei pentru judecători cererea Inspecţiei Judiciare de revocare a președintelui Judecătoriei Constanţa, domnul judecător Jigău Cătălin, deşi a trecut un interval de timp foarte de mare de la înregistrarea propunerii.
Temporizarea acestei proceduri are consecințe negative atât asupra sistemului judiciar în condițiile în care cererea Inspecției Judiciare ar fi întemeiată, dar și asupra președintelui a cărui revocare este solicitată, în situația în care imputările care i se aduc s-ar dovedi nefondate.

Aceste fapte se încadrează în tiparul total nepotrivit de stabilire haotică, discreţionară a ordinii de zi, de prioritizare şi, respectiv, „uitare” a unor proceduri care intră în competenţa Consiliului, prin structurile sale legale.

În procedura de soluţionare a cererii de reîncadrare a unui procuror pensionat, dna Mariana Alexandru, cerere inclusă pe ordinea de zi a Plenului Consiliului după 5 luni de la formularea propunerii Secţiei pentru procurori în sensul respingerii ei, respectiv în data de 10 aprilie 2019, cu toate că s-a înregistrat un vot egal a membrilor prezenţi, doamna preşedintă nu a mai inclus pe ordinea de zi a Plenului imediat următor, ci a făcut-o abia în data de 04.06.2019, contrar prevederilor art.19 alin (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta este un alt exemplu de lăsare în aşteptare a lucrărilor de competenţa Plenului CSM pentru crearea unor majorităţi conjuncturale.

4. A stabilit atribuţii în sarcina membrilor Consiliului în domenii care nu sunt compatibile cu demnitatea deţinută.

De exemplu, doamna Evelina Mirela Oprina, membru ales, a fost desemnată succesiv purtător de cuvânt, funcţie de conducere din aparatul propriu, substituind titularul.
În această calitate, doamna judecător a declanşat o „anchetă” în legătură cu întâlniri ale membrilor Consiliului pornind de la o ştire falsă furnizată unui site de presă, stiripesurse.ro (unde s-a afirmat cu totul neadevărat că mai mulţi membri CSM au solicitat explicaţii adjunctului şefului SIIJ în legătură cu un dosar). Doamna Evelina Oprina a desfăşurat o veritabilă anchetă, în afara oricărui cadru legal, audiind membri, personal din cadrul cabinetelor acestora şi procurori din cadrul SIIJ, în această calitate, atribuită direct de către preşedinte, sub pretextul de a răspunde unei cereri a site-ului respectiv întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001. Cu toate acestea, răspunsul comunicat site-ului de presă a fost unul succint şi evaziv, care putea fi prefigurat încă de la data înregistrării cererii.

O altă acţiune imputabilă este reprezentată de desemnarea unui membru al Consiliului din partea societăţii civile – dl Victor Teodor Alistar – în comisia de achiziţionare a unui sediu pentru Consiliu.

Considerăm că demnitatea de membru CSM nu este compatibilă cu funcţii de conducere/execuţie din aparat sau astfel de comisii interne. Aşa fiind apreciem că doamna preşedinte Lia Savonea nu a exercitat corespunzător atribuţia de coordonare, subordonând practic în afara oricărei dispoziţii legale sau regulamentare structuri din aparatul propriu doar unui membru al Consiliului, cu nesocotirea principiului egalităţii între membri.

5. Prin încălcarea competenţelor proprii, Preşedintele Consiliului a acordat, printr-o rezoluţie olografă pe referatul nr. 2-16165-13.08.2019, drept de acces în sistemul ECRIS a domnului Alistar Victor Teodor.
Această decizie interferează nepermis cu rolul Ministerului Justiţiei de proprietar al aplicaţiei de evidenţă şi repartizare ECRIS, dar şi cu dreptul de administrare al instanţelor judecătoreşti având ca obiect acest sistem informatic.
Această decizie a fost luată discreţionar, fără a fi pusă în discuţia Consiliului în nicio structură legală şi fără ca membrii să fie înştiinţaţi.
În condițiile în care domnul Victor Teodor Alistar are potrivit 133 alin. (2) lit. b) din Constituţie dreptul de a participa doar la lucrările în plen, deţine şi alte calităţi retribuite sau nu – membru CES, membru în organisme neguvernamentale, avocat, nu există nicio justificare legală pentru care poate accesa bazele de date ale instanțelor care conțin doar lucrări specifice activității judiciare. Acordarea dreptului de acces în mod unilateral şi discreţionar poate pune serioase probleme de legalitate.

6. La data de 30.05.2019, doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și al Secției pentru judecători, a declanșat unilateral procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedură care prevedea ca termen de depunere a candidaturilor pentru funcția de președinte a ICCJ perioada 30 mai – 1 iulie 2019, termen ce încalcă dispozițiile art. 53 alin. (4) Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și cu completările ulterioare, întrucât funcția de președinte al ICCJ urma să devină vacantă abia la data de 15 septembrie 2019.
Potrivit art. 53 alin. (4) din legea menționată anterior, „Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă”. Prin această acțiune deliberată, unilaterală, au fost vătămate drepturile și interesele judecătorilor care îndeplineau condiția privind vechimea necesară în vederea participării la această procedură la data de 15 septembrie 2019.
În plus, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, cu drept de vot, motiv pentru care declanșarea procedurii de selecție cu nerespectarea termenului legal poate conduce la afectarea rolului constituțional al Consiliului.

7. În calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea a refuzat discreţionar publicarea pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii a unui comunicat de presă al Secției pentru procurori în data de 8 octombrie 2019. Această acţiune este contrastantă cu atitudinea extrem de permisivă faţă de un membru al societăţii civile, dl Victor Teodor Alistar, care publică puncte de vedere proprii pe site-ul instituţiei, sub titulatura de comunicate de presă (a se vedea comunicatul din data de 14 octombrie 2019) .

8. Doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv președinte al Secției pentru judecători, a întârziat în mod nejustificat motivarea hotărârilor Secției pentru judecători în materia disciplinară, încălcând astfel dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 care stabilesc un termen de 20 de zile pentru redactare. Astfel, proiectul de hotărâre prin care s-a anulat acţiunea disciplinară exercitată împotriva fostului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reţinut la cabinetul preşedintelui, deşi a trecut un interval de 4 luni de la pronunţare. În acest context, se impune a fi subliniat că a refuzat să pună în discuţia Secţiei pentru judecători contestaţia privind tergiversarea procedurii formulată de către doamna judecător Iulia Cristina Tarcea faţă de această întârziere. Contestaţia a fost depusă la data de 19.07.2019 şi nu a fost discutată nici până în prezent, deşi legea impune obligaţia soluţionării acesteia în termen de 5 zile.

9. A manifestat un comportament inadecvat față de majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, bazat pe o comunicare total deficitară, precum și pe încurajarea şi tolerarea unor atitudini agresive din partea unor alți membri (dna. judecător Gabriela Baltag, dl. Victor Teodor Alistar) faţă de ceilalţi.
De asemenea, în calitate de președinte a respins în mod nejustificat cererile de concediu legal de odihnă formulate de către unii membri și totodată a blocat participarea altor membri la anumite activități prevăzute de lege, de exemplu în cazul dnei judecător Andrea Annamaria Chiş.
Astfel, prin adresa nr. 2-13172-27.06.2019 a respins o cerere de concediu a unui membru pe motiv că a convocat o sedinţă de plen, deşi intenţia membrului de a efectua concediul fusese anunțată din timp iar președintele nu a avut niciun fel de obiecţie. În plus, la momentul respingerii nu exista vreo altă cerere de concediu care să pună problema neîntrunirii cvorumul de şedinţă.
Prin comunicări individuale, a ameninţat unii membri cu retragerea delegaţiilor interne sau externe, anterior aprobate, sub pretextul asigurării cvorumului legal pentru şedinţe convocate intempestiv.

În concluzie, atribuţiile de conducere, coordonare şi control, impun adoptarea unei conduite echilibrate, responsabile și bazate în principal pe bună-credință în relația cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, însă preşedintele CSM, doamna jud. Lia Savonea a nesocotit aceste principii, într-o astfel de manieră încât Consiliul, ca organ colegial de rang constituţional a avut grave deficiențe în îndeplinirea atribuțiilor legale.

III. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Lia Savonea, nu şi-a îndeplinit, după caz, şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuția de prezidare a lucrărilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută art. 24 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin aceea că în cadrul ședințelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a manifestat în mod repetat atitudini părtinitoare, cenzurând, întrerupând în mod inexplicabil luările de poziție a unor membri, în timp ce a încurajat unele atitudini agresive ale altor membri (dna judecător Gabriela Baltag, dl Victor Teodor Alistar) faţă de aceştia.

Restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia, reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări efective în scopul îndeplinirii rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei nu se pot realiza decât începând cu revocarea doamnei preşedinte Lia Savonea din această funcţie, având în vedere modul defectuos de exercitare a atribuţiilor manageriale de către domnia sa, prin depăşirea nepermisă a competenţelor legale şi inabilitatea de a crea un climat favorabil comunicării.

Membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii:

judecător Mihai Andrei BALAN
procuror Cristian Mihai BAN
judecător Andrea Annamaria CHIŞ
procuror Florin DEAC
judecător Mihai Bogdan MATEESCU
procuror Nicolae Andrei SOLOMON
procuror Tatiana TOADER

Bucureşti, 15 octombrie 2019