Sărbătoare ortodoxă. Ce înseamnă "Lanțurile Sfântului Petru", prăznuite luni de creștini
"Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru" este prăznuită de Biserică Ortodoxă în ziua de 16 ianuarie.
"Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru" este prăznuită de Biserică Ortodoxă în ziua de 16 ianuarie.
Amintirea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru este o prăznuire care dăruiește nădejde tuturor acelora care pătimesc pe nedrept în lumea această înrobită de păcat, atât în propria familie, cât și în societate.
Sărbătoarea numită "Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru" este foarte veche, ea existând poate chiar de la începutul secolului al II-lea. În ziua de 16 ianuarie, Biserică Ortodoxă mărturisește minunea eliberării din temnița a Sfântului Petru și se închină cinstitelor lui lanțuri (lanțul din temnița din Ierusalim și lanțul din temnița din Roma).
"Să cinstim lanțul celui preamărit, întru care se dezleagă legăturile patimilor. Căci cu vrednicie se sfințește cu darurile cele negrăite ale preaînțeleptului Petru; și de la dânsul cu adevărat luând har pururea curgător, rupe și acesta cu putere dumnezeiască legăturile necazurilor; precum acela rupea legăturile greșelilor și dăruiește dezlegare de cele rele."
Sfântul Apostol Petru, numit mai înainte Simon, a fost un pescar din localitatea Betsaida, așezată pe malul nordic al lacului Ghenizaret, în regiunea Galileea. El a fost fratele mai mic al Sfântului Apostol Andrei. Mântuitorul l-a chemat la apostolie mai întâi pe Sfântul Andrei, iar mai apoi a venit și fratele acestuia, Simon (Petru). "Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan (Botezătorul) și veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele sau, și i-a zis: Am găsit pe Mesia (care se tâlcuiește: Hristos)" (Ioan 1, 40-41).
Cândva între anii 42-44, după ce regele Agripa I (care a domnit între anii 40-44) i-a tăiat capul Sfântului Iacob al lui Zevedeu, în Ierusalim, acesta l-a prins și l-a aruncat în temnița și pe Sfântul Petru. Potrivit mărturiei Sfântului Apostol Luca, el a fost pus în lanțuri în temnița militară, între alți doi ostași, însă, noaptea, a fost eliberat în chip minunat de un înger al Domnului.
"Deci Petru era păzit în temnița și se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către Biserică. Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea, Petru dormea între doi ostași, legat cu două lanțuri, iar înaintea ușii paznicii păzeau temnița. Și iată un înger al Domnului a venit deodată, iar în cameră a strălucit lumină. Și lovind pe Petru în coastă, îngerul l-a deșteptat, zicând: Scoală-te degrabă! Și lanțurile i-au căzut de la mâini. Și a zis îngerul către el: Încinge-te și încălță-te cu sandalele. Și el a făcut așa. Și i-a zis lui: Pune haină pe ține și vino după mine. Și, ieșind, mergea după înger, dar nu știa că ceea ce s-a făcut prin înger este adevărat, ci i se părea că vede vedenie" (din Faptele Apostolilor).
In mareala basilica numita "Sfantul Petru in Lanturi" (San Pietro in Vincoli), din Roma, se pastreaza presupusele lanturi cu care Apostolul Petru a fost legat in inchisoarea din Ierusalim, precum si lanturile cu care acesta a fost inlantuit in "Carcera Mamertinica". Lanturile din "Carcera Mamertinica" ar fi fost descoperite la inceputul secolului al II-lea, de catre temnicerul roman Quirinus de Neus.
Lantul din Ierusalim a stat ascuns printre crestini pana in anul 439, cand Sfantul Juvenalie, patriarhul Ierusalimului (422 - 2 iulie 458), l-a daruit imparatesei Evdochia Augusta (401-460), sotia imparatului Teodosie al II-lea (401-450), drept multumire pentru ajutoarele daruite bisericilor din oras. Imparateasa Evdochia a dus cinstitul Lant in Constantinopol, asezandu-l in vechea biserica inchinata Sfintei Sofia