România riscă proceduri de infringement pentru politicile de mediu privind deșeurile, natura, apa și aerul
Comisia Europeană a trimis României o scrisoare prin care atenționează că există riscul inițierii procedurii de infringement în domeniul mediului. Practic, țara noastră este avertizată că nu și-a rezolvat grave probleme legate de gestionarea deșeurilor, de calitatea apelor și a aerului, precum și de protejare a naturii.
La capitolul deșeuri, Comisia solicită României să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri (scrisoare de punere în întârziere - pas premergător infringementului), potrivit documentului publicat pe pagina oficială a forului european. Tehnic, țara noastră trebuie să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
În același stadiu este și capitolul natură; România este somată să asigure protecția habitatelor și a speciilor.
Un alt capitol cu probleme de punere în întârziere este cel referitor la calitatea apelor. Comisia solicită respectarea normelor europene privind apele reziduale urbane. Conform celor mai recente date furnizate de autoritățile de la București, unele mari orașe nu au asigurat colectarea adecvată a apelor urbane reziduale, altele au fost considerate neconforme. Un număr de 188 de aglomerări mari încă nu respectă normele europene, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar alte 193 nu respectă obligațiile de tratament mai riguros. Și în acest caz, termenul de răspuns este de două luni.
În ceea ce privește calitatea aerului, Comisia solicită României să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. România are la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.