Dacă România ar face parte din această mare organizație economică, ar avea beneficii multiple: investițiile ar putea crește, împrumuturile ar fi mai avantajoase.
Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann s-a întîlnit la Palatul Victoriei cu premierul Nicolae Ciucă.
Aderarea, însă, înseamnă că România trebuie să respecte anumite angajamente.
În plan economic, anchetă economică a OCDE punctează mai multe probleme ale României, de la fiscalitate la piața muncii, educație și sănătate
1. Politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluțiile economice într-o manieră agilă. Măsurile de susținere ar trebui îndreptate către cei mai afectate, dar viabile sectoare și firme. Ar trebui stabilit un plan credibil de consolidare pe termen mediu care să permită o reducere treptată a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea se dezvoltă conform așteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbția fondurilor UE, să crească colectarea veniturilor și a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice.
2. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate înaltă, educație și locuri de muncă reprezintă cheia pentru reluarea progresului în ceea ce privește standardele de viață. Ar trebui să fie o prioritare provocările ce țin de mediu.
3. În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale. Criza Covid-19 a agravat riscurile de sărăcie, în special în comunitățile marginalizate.
4. Reformarea sistemului de pensii este urgentă. Legea pensiilor din 2019 este reconsiderată deoarece subminează sustenabilitatea finanțelor publice și limitează resursele disponibile pentru educație, sănătate, asistență socială și infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării.
De asemenea, trebuie stimulată extinderea perioadei active și politicile de îmbunătățire a capacității de angajare a vârstnicilor.
5. Îmbunătățirea eficienței și echității sistemului de taxare. Accelerarea administrației fiscale, așa cum a fost planificată, este crucială pentru îmbunătățirea colectării taxelor.
6. Creșterea integrării pe piața muncii a persoanelor cu un nivel scăzut de educație, în special a tinerilor, femeilor și romilor. Conform documentului, faptul că nu se acordă suficiente resurse copiilor, precum și îngrijire pe termen lung este, de asemenea, în detrimentul participării femeilor pe piața muncii.
7. Participarea la educația adulților este foarte scăzută, în ciuda schimbărilor rapide ale nevoilor pieței muncii. Eforturile ar trebui să se concentreze asupra elevilor vulnerabili și a adulților slab calificați.
8. Accesul al asistența medicală rămâne limitată pentru mulți cetățeni din cauza penuriei acute de personal medical și a acoperirii scăzute a asigurării publice de sănătate, în ciuda proceselor făcute în ultimele decenii.
9. Combaterea poluării aerului este o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor.
Mediul de businessCreșterea productivității a fost impresionantă, dar a încetinit în ultimul deceniu. Reformele care sprijină dinamismul afacerilor și abordează lacunele în infrastructură sunt esențiale pentru a stimula creșterea productivității. Îmbunătățirea concurenței și a cadrului de reglementare poate contribui la creșterea productivității.
Ineficiența regimului de insolvență. Reorganizările reușite ale companiilor sunt rare deoarece aceste intră cu întârziere în procesul de insolvență.
Deși accesul la finanțare este în general bun, firmele inovatoare tinere și IMM-urile din zonele îndepărtate se confruntă cu dificultăți de finanțare.
Utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență fără o evaluare corectă a impactului și a consultării părților interesate a crescut incertitudinea, având efecte negative asupra activității economice.
Decalajele infrastructurii de transport sunt mari. Este esențială asigurarea coerenței politicilor între strategia de infrastructură pe termen lung și punerea în aplicare a planurilor de investiții și să se îmbunătățească capacitatea administrativă de a face față proiectelor mari.
Corupția rămâne o problemă majoră în România, unde modificarea legilor justiției și presiunile asupra DNA au slăbit lupta împotriva corupţiei
Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră. Modificările legislative recente care afectează sistemul judiciar și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit lupta împotriva corupției. Modificările ar trebui abrogate conform planificării, iar DNA ar trebui să aibă resursele necesare, puterea și independența de a efectua investigații.
Secția specială ar trebui eliminată, așa cum a recomandat Comisia Europeană, se mai menționează în raport.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică notează în raportul său anual și situația legată de corupția în rândul parlamentarilor, arătând că un teren propice sunt conflictele de interese, care trebuie controlate eficient.