Război în Ucraina, ziua 805: TikTok-ul, folosit de Rusia pentru a submina Ucraina. Cum a devenit platforma o armă în război

UPDATE 20:25 - Statele UE au convenit ca veniturile din activele ruseşti îngheţate să fie folosite pentru susţinerea militară a Ucrainei

Ambasadorii statelor UE au ajuns miercuri la un acord de principiu pentru ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia din Ucraina să fie folosit pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE, relatează agenţiile AFP şi EFE.

"Ambasadorii UE au convenit în principiu măsuri asupra beneficiilor extraordinare rezultate din activele imobilizate ale Rusiei", a menţionat preşedinţia belgiană într-un mesaj pe platforma X, adăugând că aceşti bani vor "servi la susţinerea redresării şi a apărării militare a Ucrainei".

Propunerea în acest sens a venit în luna martie din partea Comisiei Europene. Executivul comunitar a cerut ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate, cum ar fi de exemplu dobânzile, să fie utilizate pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Ucrainei. Sumele obţinute din respectivele venituri sunt estimate între 2,5 şi 3 miliarde de euro anual.

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

UPDATE 19:10 - Parlamentul adoptă un proiect de lege care dă undă verde mobilizării deţinuţilor în armată

Parlamentul de la Kiev a adoptat miercuri un proiect de lege care permite anumitor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulţi soldaţi împotriva trupelor Rusiei, relatează AFP.

Pe Facebook, deputata Olena Şuliak, din partea partidului Slujitorul Poporului al preşedintelui Volodimir Zelenski, a indicat că textul a fost adoptat cu 279 de voturi "pentru", în a doua lectură. Acesta urmează să fie de acum înaintat şefului parlamentului, iar apoi preşedintelui ucrainean.

Şuliak a explicat că măsura se adresează exclusiv deţinuţilor voluntari şi va fi necesar acordul autorităţilor militare după examinarea stării de sănătate fizică şi psihică a acestora.

Mobilizarea nu se va aplica în cazul deţinuţilor condamnaţi pentru anumite crime grave, în special "omucideri voluntare a peste două persoane", violenţe sexuale, atingeri aduse securităţii naţionale sau condamnări "grave" pentru corupţie, a detaliat Olena Şuliak.

Persoanele condamnate în timp ce ocupau funcţii politice importante nu vor fi eligibile pentru această măsură.

Aceşti puşcăriaşi vor servi în unităţi speciale ale armatei, a mai precizat ea.

De asemenea, deputata ucraineană a indicat că doar deţinuţii cu o pedeapsă mai mică de trei ani de închisoare ar putea face o astfel de cerere.

UPDATE 17:15 - Oligarhul Igor Kolomoiski, investigat pentru comandarea unui asasinat

Procuratura ucraineană a anunţat miercuri investigarea unui "faimos om de afaceri", acuzat deja de alte delicte, pentru comandarea unei crime ce urma să fie comisă de un grup de asasini plătiţi, relatează agenţia EFE.

Comunicatul procuraturii este însoţit de o fotografie pixelată în care poate fi totuşi distinsă fizionomia oligarhului Igor Kolomoiski, care a jucat un rol cheie în ascensiunea la putere a actualului preşedinte Volodimir Zelenski.

Kolomoiski se află arest preventiv din septembrie şi aşteaptă să fie judecat după ce a fost pus sub acuzare în două dosare penale pentru fraudă şi spălare de bani.

În noul dosar anunţat miercuri, el este acuzat că a plătit un grup de infractori pentru a-l ucide pe directorul unui cabinet de avocatură care nu a anulat o decizie a unei adunări generale a acţionarilor ce nu-i era favorabilă. Conform presei ucrainene, este vorba despre o companie siderurgică în care Kolomoiski era acţionar minoritar.

Potrivit publicaţiei Ukrainska Pravda, tentativa de asasinat a avut loc în anul 2003 în oraşul Feodosia din peninsula Crimeea, astăzi ocupată de Rusia. Asasinii au ţintit în organele vitale ale victimei, care totuşi a supravieţuit. Autorii atacului au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 12 ani de închisoare, dar până în prezent Kolomoiski a scăpat de implicarea în acest caz.

UPDATE 13:48 - Lituania este gata să trimită trupe în Ucraina, afirmă premierul de la Vilnius

Lituania este pregătită să își trimită soldații într-o misiune de instruire în Ucraina, în ciuda amenințărilor nucleare pe care le lansează Rusia, a anunțat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte, miercuri, într-un interviu pentru Financial Times, potrivit The Moscow Times.

Afirmațiile premierului lituanian au venit în contextul în care Ministerul rus al apărării au anunțat exerciții cu arme nucleare tactice ca răspuns la „amenințările și provocările” Occidentului.

„Dacă ne-am gândi doar la răspunsul rusesc, atunci nu am trimite nimic. În fiecare săptămână auzi ca va fi lovit cineva cu arme nucleare”, a declarat Simonyte pentru FT, în legătură cu posibilitatea de a fi trimise trupe lituaniene în Ucraina.

UPDATE 12:31 - Rusia ameninţă că va ataca trupele franceze, dacă acestea vor fi trimise în Ucraina

Rusia a avertizat miercuri Franţa că, dacă preşedintele Emmanuel Macron va trimite trupe în Ucraina, atunci acestea vor fi văzute ca ţinte legitime de către armata rusă, relatează Reuters.

Preşedintele Macron a provocat controverse în februarie, spunând că nu poate exclude desfăşurarea de trupe terestre în Ucraina în viitor. Liderul francez a avertizat că, dacă Rusia va câştiga în Ucraina, atunci credibilitatea Europei va fi redusă la zero. El şi-a reconfirmat această poziţie într-un interviu recent acordat revistei The Economist.

"Este ştiut faptul că Macron însuşi explică această retorică prin dorinţa de a crea un fel de ambiguitate strategică pentru Rusia", a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. "Trebuie să îl dezamăgim - pentru noi situaţia pare mai mult decât sigură", a adăugat Zaharova într-un briefing de presă.

UPDATE 11:00 - SUA anunță dacă trimit sau nu soldați în Ucraina. „Nu putem lăsa Ucraina să piardă războiul”

Statele Unite nu intenționează să își trimită trupele în Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Matthew Miller.

"Nu voi comenta declarațiile făcute de membri ai Congresului. Președintele a spus clar că nu va trimite trupe americane să lupte în Ucraina", a declarat el, comentând declarația liderului democrat din Camera Reprezentanților (camera inferioară a Congresului SUA), Hakeem Jeffries, care a afirmat că Washingtonul va trebui probabil să își desfășoare trupele în zona de conflict din Ucraina în cazul unei înfrângeri a Kievului.

"Nu putem lăsa Ucraina să cadă, pentru că, dacă o va face, atunci există o probabilitate semnificativă ca America să fie nevoită să intre în conflict - nu doar cu banii noștri, ci și cu militarii și militarii noștri", a declarat el într-un interviu acordat televiziunii CBS, și citat de TASS

UPDATE 8:38 - Rusia a vizat instalaţii energetice, într-un atac aerian asupra Ucrainei / Deocamdată nu au fost raportate victime

Un atac aerian rusesc asupra Ucrainei a avariat mai multe instalaţii, într-un atac care a vizat infrastructura energetică din întreaga ţară, au declarat, miercuri, oficiali ucraineni din domeniul militar şi energetic, transmite Reuters.

"Un alt atac masiv asupra industriei noastre energetice!", a scris ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Au fost vizate instalaţiile de generare şi transmitere a energiei electrice din regiunile Poltava, Kirovohrad, Zaporojie, Liov, Ivano-Frankivsk şi Vinnîţea, a adăugat el.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Ucraina a avertizat că Rusia își extinde utilizarea TikTok pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea președinției lui Volodimir Zelenski și pentru a submina moralul națiunii, în timp ce Kremlinul își exercită avantajul atât în spațiul cibernetic, cât și pe câmpul de luptă, scrie Bloomberg.

Legiunile de influenceri și roboți ai Rusiei se află în spatele unei serii de videoclipuri virale TikTok care au ca punct zero data de 20 mai – data la care s-ar fi încheiat primul mandat al lui Zelenski dacă ciclul electoral al țării nu ar fi fost întrerupt din cauza legii marțiale, potrivit lui Andriy Kovalenko, un oficial de rang înalt care se concentrează pe diseminarea de informații false de către Rusia în timp de război.

„Rusia ne domină pe TikTok datorită amplorii” operațiunii sale, a declarat Kovalenko, care conduce un departament din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, într-un interviu la Kiev. „Rușii au început să lucreze sistematic pe TikTok și utilizează cu succes această platformă”.