PSD și PNL pregătesc scoaterea UDMR de pe scena politică din România - Cer ridicarea pragului electoral la 7% la alegerile din 2024 - Document

Doi deputați din partidele de coaliție au depus, miercuri, o inițiativă legislativă pentru ridicarea pragului electoral la alegerile parlamentare invocând „stabilitatea politică” în România.

Este vorba de proiectul de lege depus, miercuri,  de deputații Radu Cristescu (PSD) și Adrian Cozma (PNL) la Camera Deputaților, prin care se introduce ridicarea pragului electoral de la 5% la 7%.

Prin modificarea propusă este eliminat pragul prin care se permite reprezentanților partidelor politice să fie aleși în Parlament în cazul în care formațiunile politice ating pragul de 20% în cel puțin patru județe. 

„Articol unic – La articolul 94, alin.(2), din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, lit.a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional”, se arată în forma inițiatorilor depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaților.

Potrivit actualei Legi 208/2015, în vigoare în prezent, la Art.95, alineatul a) se prevede: „5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali”.

În plus, prin modificarea introdusă în proiectul de lege este ridicat și pragul pentru alianțele politice și alianțele electorale, la 10%, de la 8 %.

În prezent, potrivit Art. 95, alineatul b), „în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi”.

În Expunerea de motive a depunerii proiectului de ridicare a pragului electoral pentru alegerile parlamentare se arată că: 

„Rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaților și Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 și 2020-2024, Parlamentul României a acordat vot de învestitură pentru un număr de șapte guverne. Practic, durata medie a unui guvern a fost de cca. 1 an. Această instabilitate politică și guvernamentală a avut consecințe și asupra stabilității economice, asupra viziunii privind implementarea politicilor cu finanțare externă nerambursabilă, precum și asupra relațiilor politice și economice externe.

Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri la termen pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative:

- majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală;

- eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coexistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”.

Printre semnatarii proiectului de ridicare a pragului electoral depus la Camera Deputaților, se numără, în afara inițiatorilor Radu Cristescu (PSD) și Adrian-Felician Cozma (PNL, și Alexandru Muraru, Luminița Barcari, Pavel Popescu, Cristina Burciu, Laurențiu Cazan, Maria Stoian, Ervin Molnar, Florian Dumitru, de la PNL, potrivit tabelului anexat Expunerii de motive, publicate pe site-ul Camerei Deputaților.