Profilul şoferilor care produc cele mai multe accidente

"În România, cele mai recente statistici oficiale ale Poliţiei Rutiere arată faptul că 37,4% dintre şoferii vinovaţi de producerea accidentelor rutiere grave în anul 2013 sunt încadraţi în categoria de vârstă 16 - 30 de ani. Aceleaşi statistici arată că tinerii deţin o pondere de mai puţin de un sfert în totalul posesorilor de permise de conducere, respectiv de 23,9%", se arată într-o analiză realizată de UNSAR.

Potrivit asociaţiei, cifrele arată gradul de implicare crescută a tinerilor conducători de autovehicule în producerea de accidente rutiere grave, în comparaţie cu alte categorii de vârstă.

Statisticile Poliţiei mai arată că, în medie, 14 din 10.000 de posesori de permise de auto tineri (18-30 ani) au produs accidente grave, dublu faţă de media de 7 din 10.000 posesori de permise cu vârsta de peste 30 de ani.

În medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare 1,23 victime decedate sau rănite grav.

De asemenea, şoferii tineri vinovaţi de accidente grave au avut, de regulă, mai mulţi pasageri care au decedat comparativ cu şoferii mai în vârstă. Astfel, 34,4% dintre victimele decedate în accidente produse de tineri în 2013 au fost pasageri, în comparaţie cu 22% în cele ale şoferilor de peste 30 de ani.

Statisticile Poliţiei Rutiere mai arată că tinerii domină categoriile de accidente grave cu cauze care reflectă un comportament riscant sau imprudent pe şosea cum ar fi conducerea fără permis (tinerii au generat 58% din totalul cazurilor), viteza neregulamentară - 53,9%, depăşiri neregulamentare - 44,8% sau conducerea sub influenţa alcoolului - 39,8%.

Totodată, datele Poliţiei Rutiere indică o descreştere a numărului de şoferi vinovaţi pe măsură ce experienţa acestora în conducere este mai îndelungată.

"Poliţia mai subliniază că o combinaţie a factorilor «vârstă scăzută» (până în 30 de ani) şi «lipsa de experienţă» face ca această categorie de persoane să prezinte un risc crescut de a fi implicate în accidente rutiere. Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile comportamentale aferente (o toleranţă mai mare în asumarea riscului, supraestimarea abilităţilor proprii şi subestimarea riscurilor reale), mai ales în asociere cu experienţa redusă în şofat, care generează în timp reflexe şi automatisme specifice", se arată în analiza UNSAR.

În prima parte a lunii ianuarie, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a solicitat conducerii ASF să reanalizeze şi să regândească sistemul de asigurări RCA pentru tinerii sub 25 de ani, pentru că majoritatea acestora nu-şi permit să plătească tarife de peste 2.000 lei.

"Actuala realitate este una care îi pune pe tineri în dificultatea de a plăti nişte poliţe RCA care pot ajunge să fie chiar mai scumpe decât maşina pe care o conduc. Trebuie identificată o soluţie pentru a nu pune presiune pe tineri. Sunt convins că marea parte a acestora nu îşi vor putea permite să plătească un RCA de peste 2.000 de lei. Am încredere că speţa va fi reanalizată de către ASF, astfel încât să venim în sprijinul tinerilor şi nu împotriva lor", a declarat ministrul Finanţelor, într-un comunicat.

La rândul său, premierul Victor Ponta a afirmat că preţurile actuale la sistemul de asigurări RCA sunt excesive pentru puterea financiară de care dispun tinerii, iar o maşină nu ar trebui să fie considerată un lux pe care doar unii să şi-l permită, precizând că sprijină cererea ministrului Vâlcov de reanalizare a sistemului.

În decembrie 2014, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu, a declarat la comisia pentru buget din Camera Deputaţilor că va reanaliza până în februarie situaţia poliţelor RCA pentru tineri, pentru a vedea de ce sunt atât de mari.

În prezent, ASF analizează în prezent modul de calcul de către societăţile de asigurări a tarifelor pentru poliţele RCA în cazul tinerilor şi vrea să identifice, până la finele lunii februarie, o soluţie acceptabilă pentru această categorie de clienţi.

UNSAR atrage atenţia că neluarea în calcul a vârstei ca factor relevant de risc ar avea efecte negative atât asupra siguranţei rutiere, cât şi asupra eficienţei economice a asigurătorilor.

"Aceste efecte s-ar manifesta atât printr-o redistribuire a riscului la celelalte categorii de vârstă, cât şi prin selecţia adversă. Redistribuirea primelor de asigurare la celelalte categorii de vârstă va avea drept consecinţă faptul că şoferii cu un grad de risc mai scăzut ar urma să plătească mai mult pentru asigurarea RCA, astfel încât asigurătorii să poată acoperi daunele ce decurg inclusiv din accidentele de autovehicule pe care le produc şoferii din categoriile cu grad de risc foarte mare", se mai spune în analiza UNSAR.

În România, spune UNSAR, se poate asista la o scădere artificială a primelor pentru această categorie de vârstă, concomitent cu o majorare a celor pentru restul categoriilor de vârstă.

"Acest transfer de risc, prin modificarea primei de asigurare nu ar fi în corelaţie cu nivelul real al riscului şi nici nu ar reprezenta o abordare corectă faţă de şoferii cu un nivel de risc mult mai redus.
Pe de altă parte, selecţia adversă este fenomenul prin care asigurările vor deveni mai accesibile şi mai atractive pentru cei care prezintă un grad de risc mai mare, în timp ce acei asiguraţi cu un grad de risc mai scăzut ar fi descurajaţi să mai cumpere o poliţă din cauza preţului în creştere. Cu alte cuvinte, şoferii cu un nivel ridicat de risc ar avea acces la o asigurare mai ieftină pentru un vehicul mai puternic şi mai rapid, astfel încât ar exista implicaţii negative din punctul de vedere al siguranţei în trafic", se mai spune în analiză.

Potrivit UNSAR, un studiu efectuat în 2012 de compania britanică de consultanţă şi analiză de piaţă Oxera în 6 ţări europene (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia şi Cehia), la iniţiativa Insurance Europe – Asociaţia profesională a Asigurătorilor şi Reasigurătorilor din Europa, a scos în evidenţă faptul că vârsta asiguraţilor este un element extrem de important pentru calculul primelor de asigurare, în special pentru poliţele auto.

Astfel, datele statistice colectate de Oxera au arătat că vârsta rămâne un factor de risc foarte important chiar şi după ce se ia în calcul experienţa în şofat.

Spre exemplu, o persoană fără experienţă la volan, dar cu vârsta în jurul a 40 de ani are o probabilitate mult mai scăzută de a produce accidente decât una de 20 de ani, tot fără experienţă în şofat.

În toate ţările incluse în studiu nivelul sporit al daunei medii aferent şoferilor tineri se regăseşte într-un nivel mai ridicat al primelor de asigurare pe această categorie de vârstă.

Din datele colectate de UNSAR reiese, spre exemplu, că şoferi de 18 ani din Suedia plătesc, în medie, suma de 1.000 de euro pentru o poliţă RCA, comparativ cu 411 euro în cazul celor de 30 de ani.

În Italia, şoferii sub 25 de ani achită pentru o poliţă RCA, în medie, suma de 745 euro, comparativ cu 486 euro în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani.

Pe segmentul poliţelor RCA activează zece companii, şi anume Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

La începutul acestui an, societatea ABC Asigurari s-a retras de pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA), decizia fiind motivată de lipsa perspectivelor realizarii de profit din subscrierea riscurilor asociate poliţelor de acest tip.

"Condiţiile socio-economice concrete în care se desfăşoară activitatea pe RCA, scăderea puterii de cumpărare, creşterea preţurilor reparaţiilor, creşterea accelerată şi lipsa de predictibilitate a despăgubirilor pentru vătămări corporale şi deces, înăsprirea condiţiilor de reasigurare pentru produsul RCA sunt factori reali care arată că acest produs nu poate fi considerat dezirabil pe viitor", se spunea într-un comunicat transmis de ABC Asigurări.

Subscrierile din poliţe RCA au crescut cu 11% în primele nouă luni ale anului trecut, la 1,94 miliarde de lei, pe fondul avansului primei medii cu 3%, la 515 lei, şi al numărului de contracte cu 4%, la 5,37 milioane, potrivit ASF.