Pe ce proiecte din PNRR și-a dat acordul Comisia Europeană. Dan Barna, explicații despre investițiile respinse

”Comisia Europeană a apreciat unele componente (din proiectul prezentat de România al PNRR - n.red.): partea de educaţie, partea de infrastructură de sănătate, partea de feroviar, partea de împăduriri. Sunt miliarde importante acolo şi în ceea ce înseamnă partea de împăduriri şi în ce înseamnă partea de construcţia de spitale, reforma în educaţie, toate lucrurile acestea sunt considerate de Comisie ca fiind suficient de mature şi suficient de bine închegate astfel încât să se regăsească în forma finală a programului”, a spus Barna luni seară, la un post TV. 

Vicepremierul a explicat că negocierile cu Bruxelles-ul se referă la irigații, infrastructura rutieră, rețeaua de gaze.

”Problema cu irigaţiile este că, aşa cum ştim noi irigaţiile -  canale care străbat câmpiile şi de acolo cu pompe se face irigaţia - în realitate contribuie la deşertificare, pentru că, practic, se extrage apa din sol, o parte e preluată înapoi în sol, o parte se evaporă. Se pierde accelerat apa din sol. România are o prezenţă a apei în sol sub media necesară şi atunci genul acesta de sisteme de irigaţii tradiţionale sunt depăşite complet şi Comisia Europeană a spus foarte clar: ”nu o să dăm bani pentru sisteme care, în loc să contribuie la un impact pozitiv asupra mediului, afectează şi mai dramatic mediul”. Soluţia pe care o vedem deja în ţările mai dezvoltate sunt acele sisteme de irigaţii prin picurare, sistemele unde apa este dusă prin ţevi, cantitate mult mai mică de apă decât apa de canal, care vara se şi evaporă în cantităţi uriaşe şi atunci, din motivul acesta, Comisia a spus că actuala formulă ”nu va beneficia de suportul nostru, pentru că este depăşită tehnic, moral”, a explicat Barna. 

Vicepremierul a precizat că Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a dezvolta sisteme mai moderne de irigaţii, o posibilitate fiind folosirea fondurilor structurale. 

În ceea ce privește autostrăzile, liderul USR a subliniat că proiectele de dezvoltare trebuie să aibă susținerea tuturor partidelor.
"În privinţa construirii de autostrăzi, aici e o chestiune de dialog politic şi de susţinere politică aliniată. România trebuie să fie fermă la nivel de mesaj politic în relaţiile cu Comisia Europeană, la nivelul tuturor grupurilor europarlamentare. Pentru România, infrastructura rutieră este obligaţie de dezvoltare şi noi nu avem opţiunea - poate facem autostrăzi, poate nu le facem. Celelalte ţări europene nu au alocări pe programul acesta de redresare şi rezilienţă pentru că au deja făcute autostrăzile. Noi, având acest deficit de dezvoltare, e foarte important să obţinem acest acord al Comisiei şi eu sunt optimist că vom obţine. (...) De aceea e nevoie de susţinerea tuturor partidelor. Am văzut PSD aproape iresponsabil atacând acest program. În momentul în care mesajul e foarte ferm de la nivelul unui stat membru, șansa ca acel mesaj să fie acceptat e mult mai mare”, a explicat Barna, care a subliniat că România este țara cu cea mai mare valoare a proiectelor pentru infrastructura rutieră.

Vicepremierul a vorbit și despre problemele proiectului care prevede implementarea rețelelor de gaze.

”Acolo e un punct de vedere al Comisiei Europene care spune că rețelele care vor fi dezvoltate din PNRR - România nu poate să ardă etape, nu poate să trecă de la cărbune și lemn la hidrogen, gazul e un combustibil de tranziție”, a declarat liderul USR. Punctul de vedere al C.E. este că trebuie selectate două regiuni în care să fie implementate aceste rețele care să fie pregătite și pentru energia pe bază de hidrogen care este dezvoltată în prezent.

”Propunerea noastră inițială e pentru întreaga țară. Asta e altă zonă de discuție, cât se acoperă din ceea ce dorește Comisia față de necesitatea națională. În funcție de dezvoltarea deja existentă, probabil că vom ajunge la anumite regiuni unde nu e dezvoltată rețeaua. E o discuție tehnică la gaz, nu e respinsă, e o chestiune care trebuie definită mai clar”, a mai spus Barna.