New York Times: Conservatorii din România au vrut să limiteze definiţia „familiei”. Au eşuat

România se numără printre cele şase ţări din Uniunea Europeană care nu permit căsătoria sau parteneriatul civil între persoane de acelaşi sex, scrie NY Times, preluat de Rador. Dar Constituţia foloseşte un limbaj neutru ca să definească „familia", iar grupările conservatoare, temându-se de recunoaşterea legală a relaţiilor între persoane de acelaşi sex, au dorit să organizeze un referendum.

Cum grupările de opoziţie au boicotat votarea, ar fi fost de aşteptat ca noul text constituţional să se bucure de sprijinul majorităţii alegătorilor, dar prezenţa la vot a fost atât de scăzută încât rezultatele referendumului ar trebui să fie invalidate, păstrându-se astfel actuala definiţie a familiei.

Prezenţa la urne s-a situat cu mult sub 30%, pragul care ar fi făcut ca referendumul să fie validat, în pofida deciziei guvernului, care a sprijinit în general referendumul, de a asigura două zile de votare, şi nu doar una. Rezultatele finale urmează să fie publicate luni.

Votul a dominat dezbaterile publice din România în ultimele săptămâni, ele îndepărtându-se astfel de corupţie şi de schimbările propuse în sistemul juridic care, în opinia criticilor, ar putea slăbi statul de drept.

Opozanţii referendumului au afirmat că smpla organizare a lui slăbeşte drepturile omului din România.

Cu câteva zile înaintea votului, 47 de membri ai Parlamentului European au trimis o scrisoare premierului României, exprimându-şi opoziţia şi afirmând că demersul nu ar afecta doar drepturile familiilor LGBT, ci şi „familiile cu un singur părinte, cuplurile necăsătorite, dar cu copii" şi pe „bunicii care îşi cresc nepoţii".

Amnesty International s-a pronunţat împotriva referendumului, afirmând că limitarea definiţiei familiei ar putea spori discriminarea. România, o ţară în care homosexualitatea a fost legalizată în 2001, se situează pe locul 25 printre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în privinţa problemelor legate de egalitatea, nediscriminarea şi recunoaştere legală a persoanelor aparţinând minorităţii LGBT, potrivit celor de la ILGA-Europe, o organizaţie din Bruxelles apărătoare a drepturilor homosexualilor şi transexualilor.

„Din câte am auzit, s-a înregistrat o înmulţire a discursurilor caracterizate prin ură şi a altor forme de agresiuni" începând din 2016, a declarat Barbora Cernusakova, cercetător al orgnizaţiei Amnesty International pe teme legate de România.

Campania de modificare a Constituţiei a început chiar în acel an, când o organizaţie numită Coaliţia pentru Familie a depus o petiţie cu 3 milioane de semnături în sprijinul modificării. Luna trecută, senatorii români au votat în majoritate în favoarea referendumului, iar Curtea Constituţională i-a dat undă verde la puţin timp după aceea.

Analiştii politici sugerează că referendumul a fost în parte organizat pentru a distrage atenţia românilor de la disputele din cadrul guvernului, guvern care, săptămâna trecută, a fost criticat de parlamentarii europeni pentru că continuă nişte politici care, în opinia lor, ar slăbi statul de drept.

Guvernul „avea nevoie de o perdea de fum, astfel încât oameniii să uite puţin de sistemul juridic", a declarat Claudiu Tufiş, profesor asociat de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti. Dl Tufiş afirmă că, deşi oficialii au avut succes în privinţa distagerii atenţiei, s-ar putea ca efortul să aibă efect contrar asupra Partidului Social Democrat, de guvernământ. „Oamenii vor interpreta asta drept un eşec al social-democraţilor de a-i aduce pe oameni la vot", a mai spus el.

Biserica Ortodoxă Română a susţinut şi ea din greu această campanie. Într-o declaraţie difuzată prin bisericile din ţară înaintea votării, Patriarhul Daniel a calificat referendumul drept „un act al propagării iubirii lui Dumnezeu faţă de familie" şi „un examen de maturitate spirituală în a alege între valorile permanente şi ideologiile efemere".

Preşedintele Coaliţiei pentru Familie, Mihai Gheorghiu, a declarat că votul e necesar pentru a apăra libera opinie şi religia şi pentru a-i apăra pe copii de ceea ce, în opinia lui, ar fi „ideologia genurilor", care duce la „confuzie şi la o viaţă sexuală prematură".

Într-o declaraţie făcută duminică, pe măsură ce prezenţa scăzută la vot devenea tot mai clară, coaliţia a condamnat boicotul, dând vina pe o campanie care, în opinia sa,"a fost îndreptată direct şi în primul rând împotriva creştinilor din România".

Indiferent de rezultatul referendumului, s-ar putea ca această campanie retorică a dezbinării să aibă un efect de durată.

La o cafea, cu câteva zile înaintea votării, Paul Mureşan, un susţinător în vârstă de 30 de ani, a explicat impactul asupra acelora care, ca şi el, aparţin comunităţiii LGBT.

„Ceea ce mă sperie foarte mult este faptul că, în fiecare zi, găsesc în cutia mea poştală fluturaşi în care se afirmă că homoexualii îi urmăresc pe copiii orfani", spune el. „Referendumul trezeşte un simţământ de care cred că ne va fi ruşine peste câţiva ani. Patru dintre prietenii mei gay intenţionează să părăsească ţara", a adăugat el.

Practic, rezultatul referendumului va avea un efect redus asupra relaţiilor între persoane de acelaşi sex. Pe la mijlocul lunii septembrie, Curtea Constituţională a României a hotărât că cuplurile de acelaşi sex trebuie să aibă drepturi egale în privinţa unei vieţi de familie. Decizia a survenit după ce Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că partenerii de acelaşi sex, cetăţeni ai Uniunii Europene şi căsătoriţi legal în alte ţări din Uniunea Europeană, au aceleaşi drepturi la rezidenţă ca şi cuplurile heterosexuale, indiferent de poziţia individuală a ţării respective.

„Chiar şi înaintea verdictului Curţii Constituţionale, nu exista niciun temei legal pentru acest referendum", a declarat Romaniţa Iordache, expert jurist şi vicepreşedintă a organizaţiei militante Accept. „Acest referendum nu e legat de schimbările juridice, ci de însăşi viziunea Românei", a spus ea. „Acum ştim că românii nu aderă la această ură neliberală şi că, în calitate de ţară, rămânem totuşi adepţi ai ideilor europene".