MS: 28 de cazuri de meningite meningococice în 2015 şi un deces. Cum se manifestă boala
În acest an, până în 1 august au fost 28 de cazuri de meningite meningococice şi un deces, al fetiţei de 11 ani, nepoata lui Dumitru Prunariu, în ultimii patru ani fiind, în medie, 63 de cazuri, a declarat miercuri, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.
"Până în 1 august au fost confirmate 28 de cazuri de meningite meningococice. Media îmbolnăvirilor din ultimii patru ani s-a situat undeva în jurul a 63 de cazuri", a spus Oana Grigore, potrivit Mediafax.
În 2014, până în 1 august au fost înregistrate 43 de cazuri de meningite meningococice, iar în tot anul au fost 71 de cazuri şi niciun deces. În 2013, până în 1 august au fost 31 de cazuri, iar până la sfârşitul anului numărul a ajuns la 53, fiind înregistrat şi un deces.
În primele şapte luni din 2012 au fost 56 de cazuri de meningite meningococice, iar până la sfârşitul anului nu s-au înregistrat alte îmbolnăviri. În 2011, până în 1 august au fost înregistrate 54 de cazuri de meningite meningococic, în tot anul fiind 74 de îmbolnăviri.
Nepoata cosmonautului Dumitru Prunariu a murit, duminică, la scurt timp după ce a fost dusă, în stare gravă, la Institutul "Matei Balş" din Bucureşti, unde a fost diagnosticată cu meningită meningococică.
Arina Prunariu, în vârstă de 11 ani, a fost, săptămâna trecută, într-o tabără la Capidava, în judeţul Constanţa, în cadrul programului "Atlantykron", unde printre invitaţi a fost şi bunicul său Dumitru Prunariu.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, fata s-a simţit foarte rău, iar părinţii au chemat o ambulanţă, fiind trimis un echipaj de la o salvare privată, care i-ar fi pus diagnosticul de faringo-amigdalită şi enterocolită şi i-ar fi dat tratament pentru aceste boli. Duminică dimineaţă, pentru că fata se simţea tot mai rău, părinţii au dus-o la Institutul "Matei Balş", unde medicii i-au pus diagnosticul de infecţie meningococică severă, iar câteva ore mai târziu a decedat.
Aproximativ o sută de copii care au intrat în contact cu nepoata lui Dumitru Prunariu au fost consultaţi la Institutul "Matei Balş", nefiind depistat niciun alt caz de meningită. Cei aproximativ o sută de copii sunt ţinuţi sub observaţie şi li s-a administrat tratament preventiv.
"Nepotica noastră Arina s-a făcut îngeraş. O meningita fulminanta ne-a răpit-o în câteva ore", a scris Dumitru Prunariu pe pagina sa de Facebook.
Parchetul Tribunalului Bucureşti a deschis un dosar de moarte suspectă în cazul nepoatei lui Dumitru Prunariu, în urma unei sesizări transmise de Spitalul Colentina.
"La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost constituit, în urma sesizării formulate de către Spitalul Clinic Colentina, un dosar în care se efectuează cercetări în legătură cu decesul minorei P.A.C. (în vârstă de 11 ani), fiind începută urmărirea penală cu privire la faptă. Din primele cercetări a rezultat faptul că, la data de 9 august 2015, minora a fost internată în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Doctor Matei Balş, dată la care a survenit decesul acesteia. Cercetările continuă pentru elucidarea tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirea răspunderii penale în cauză", a arătat unitatea de parchet, într-un comunicat de presă.
Surse judiciare au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au solicitat efectuarea autopsiei şi a analizelor de laborator în cazul fetiţei, rezultatele urmând să fie transmite de către Institutului Naţional de Medicină Legală. Legiştii au recoltat probe pentru examenul histopatologic, în urma căruia se va stabili ce boală a provocat moartea fetiţei, rezultatele urmând să fie transmise în aproximativ trei săptămâni. În zilele următoare, anchetatorii vor chema la audieri apropiaţi ai familiei, pentru a oferi lămuriri în acest caz.
Cum se manifestă meningita meningococică
Infecţia meningococică este o boală infecţioasă acută, din grupul infecţiilor respiratorii, provocată de meningococi, bacterii care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos prin aeropicături şi afectează mucoasa nazofaringiană, meningele, creierul, alte organe şi sisteme, exprimându-se prin diverse forme clinice.
Meningita poate evolua sporadic sau în epidemii, ultima de acest fel fiind în anii 1982-1983-1984.
Agentul patogen (meningococul) este foarte sensibil la acţiunea unor factori de mediu, cum ar fi oscilări de temperatură, umiditate, raze solare. Fierberea (+100°C) distruge microbii momentan, iar dezinfectanţi precum cloramina, clorura de var, carbolul şi alcoolul etilic, timp de câteva ore.
Meningococemia fulminanta (purpura fulminans) este o urgenţă majoră. Orice purpură febrilă din mai multe elemente, din care cel puţin unul este necrotic, trebuie considerată indicaţie de spitalizare urgenţă.
Agenţii patogeni de la bolnavi sau purtători ajung în mediul ambiant prin tuse, strănut sau sărut. Infectarea cu germenii acestei maladii este mai frecventă în localităţi închise şi aglomerate, în care ventilarea lipseşte sau este foarte slabă. Infecţia afectează mai des copiii, în special pe cei mai mici, însă în ultimii ani se înregistrează o frecvenţă sporită şi la adolescenţi, adulţi şi uneori chiar la bătrâni.
Meningita meningococică începe acut sau chiar brusc cu o cefalee difuză, progresantă şi chinuitoare, insomnie, creşterea temperaturii, într-un timp scurt, până la 40-41 de grade Celsius, vomă repetată şi uneori cu simptome de nazofaringită. La majoritatea pacienţilor apar fotofobia, hiperestezia sau hiperacuzie. Pe fondul cefaleei pronunţate apar rapid şi devin pronunţate în timp scurt semnele meningiene (de afectare a meningelor şi creierului). După una-două zile, în cazuri grave, iar uneori şi mai rapid, dacă boala nu este diagnosticată, apar pierderi ale stării de conştienţă.