Locul din România comparat cu cea mai frumoasă staţiune din Boemia de Vest, magnet pentru turişti
Staţiunea Sărata Monteoru a fost comparată în trecut cu faimoasa staţiune balneară Karlovy Vary din Cehia. Deşi nu mai e ce a fost în perioada interbelică, în minivacanţa de Sfânta Maria, nicio pensiune şi niciun hotel nu mai avea locuri de cazare. Primarul Comunei Merei. Ştefan Chircă, a declarat pentru Realitatea.net că în sezon numărul turiştilor ajunge şi la 15.000.
Staţiunea a fost deschisă în 1895 şi avea hoteluri, baze de tratament, ştrand şi cazino. La început a fost cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.
Grecul care a transformat un sat românesc într-o staţiune turistică
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, localitatea şi terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care şi-a luat apoi şi numele localităţii drept nume de familie. Acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, după care a folosit câştigurile pentru a finanţa investiţia într-o staţiune turistică.
În perioada interbelică, la Monteoru s-a dat în folosinţă o mină de petrol unicat în Europa la acea vreme. Staţiunea a avut perioada de glorie până la al Doilea Război Mondial, fiind distrusă după instaurarea regimului comunist. În anii 1970, statul comunist a încercat să redreseze staţiunea amenajând două hoteluri şi a unei baze de tratament
Locurile de cazare, epuizate
În perioada minivacanţei de Sfânta Maria, în staţiune nu mai era niciun loc de cazare. Nici hotelurile mari nu au putut asigura cererea. "Noi avem 45 de locuri, iar în weekend solicitările au depăşit cu mult oferta. Am primit într-o singură zi 75 de solicitări", au declarat reprezentanţii unui hotel din Sărata Monteoru.
Primarul comunei Merei, Ştefan Chircă, a declarat pentru Realitatea.net că începând cu anul 2000 au început să vină turiştii, dar la ora actuală numărul lor s-a triplat. "Ajung pe perioada sezonului să vină în jur de 10.000 - 15.000 de turişti, din mai până în 30 septembrie. Sunt bani care vin de la pensiuni care plătesc taxe şi impozite", a explicat edilul. De anul trecut Sărata Monteoru a devenit staţiune balneoclimaterică şi potrivit primarului comunei în acest fel cei care vor să atragă fonduri europene vor obţine un punctaj mai mare.
Turişti mulţi, investiţii puţine
Deşi numărul turiştilor aproape că s-a triplat, staţiunea lasă mult de dorit. "În proprietatea Primăriei Merei nu se află niciun bazin cu apă sărată. Bazinele mari de apă sărată sunt ale doamnei Văcăroiu, dar nu a făcut nicio investiţie", a explicat primarul comunei Merei, Ştefan Chircă pentru Realitatea.net.
Cât despre proprietăţile grecului, edilul spune că nu pot fi nici vizitate, nici renovate. "Au fost retrocedate, am avut o discuţie cu moştenitoarea şi momentan nu vor să dea drumul", a mai spus Chircă, care a precizat că nu ştie dacă urmaşii vor să renoveze sau nu. Conacul, care până nu demult se putea vizita, a aparţinut Ministerului Tineretului şi Sportului şi găzduia tabere pentru copii. "La noi există şi un amfiteatru şi un cinematograf, dar acestea sunt în proprietatea RADEF-ului, care nu le-au renovat", a mai spus Chircă pentru Realitatea.net.
Piscină şi SPA la Sărata Monteoru
Cât despre dezvoltarea staţiunii primarul spune că au în plan câteva idei. S-au organizat într-o asociaţie, ADI Sărată Monteoru, şi speră să obţină fonduri pentru deschiderea unui bazin. "Suntem într-o asociaţie cu Consiliul Judeţean pentru dezvoltarea acestei staţiuni. La privat nu puteam interveni. Avem un parc de aventură, care a fost inaugurat anul trecut şi care a costat în jur de 4 miliarde. Acesta atrage turişti an de an. Acum, avem o discuţie cu Ministerul Turismului. Avem o locaţie a Primăriei unde vrem să facem un parc balnear, cu bani de la minister cu piscină, bazine sau spa", a explicat primarul pentru Realitatea.net.
Primarul mai speră că acordarea tichetelor de vacanţă să crească numărul turiştilor în zona. "Poate cu bonurile care se dau la bugetari se va dezvolta mult turismul. Sunt şi străini care vin din cauza că aerul este foarte bun", a mai spus Ştefan Chircă pentru Realitatea.net.