Ce mesaje le-a transmis Iohannis liderilor UE la Bruxelles

Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluţii menite să îmbunătăţească gestionarea migraţiei şi să consolideze securitatea la graniţele exterioare ale UE, inclusiv prin intensificarea dialogului cu statele de origine şi de tranzit şi prin eficientizarea politicii de returnare a migranţilor ale căror cereri de azil sunt respinse, se arată într-un comunicat al Administraţiei prezidenţiale.

Agenda reuniunii a cuprins: problematica migraţiei, securitatea şi apărarea europeană, aspectele vizând creşterea, ocuparea şi competitivitatea, inclusiv politica comercială şi poziţia Uniunii Europene referitoare la măsurile SUA privind instituirea unor taxe la importuri din state terţe, alte aspecte vizând relaţiile externe ale Uniunii.

Consiliul European a luat notă, totodată, de propunerile vizând Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 avansate de către Comisia Europeană şi a andosat concluziile Consiliului UE privind procesul de extindere, stabilizare şi asociere, precum şi prelungirea sancţiunilor economice referitoare la Rusia.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE27 (art. 50) a fost evaluat rezultatul de până în prezent al negocierilor cu Marea Britanie, inclusiv în raport cu perspectivele discuţiilor privind cadrul viitoarelor relaţii.

Vineri, 29 iunie a.c., Preşedintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, dedicat în principal măsurilor de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare, respectiv finalizării Uniunii Bancare.

În cadrul discuţiilor privind migraţia, liderii europeni au reiterat, prin concluziile adoptate, necesitatea unei abordări cuprinzătoare a provocărilor legate de migraţie. S-a convenit o consolidare a acţiunilor privind dimensiunea externă, prin cooperarea cu statele terţe, alături de un control mai eficient al frontierelor externe şi de măsuri interne, în concordanţă cu principiile şi valorile Uniunii Europene. De asemenea, a fost evidenţiată nevoia menţinerii unei atenţii sporite asupra tuturor rutelor de migraţie, precum şi pentru evitarea creării de noi rute. În plus, a fost reiterată necesitatea unui sprijin consolidat pentru statele din Africa, state de origine sau de tranzit, inclusiv sub aspect financiar, precum şi pentru regiunea Balcanii de Vest şi Spania, în contextul intensificării mişcărilor migratorii pe rutele din estul şi vestul Mediteranei. Totodată, s-a agreat implementarea celei de-a doua tranşe din Facilitatea Uniunii Europene pentru refugiaţii din Turcia.

Liderii europeni au mandatat Consiliul şi Comisia să examineze conceptul de creare a unor platforme regionale de debarcare, în cooperare cu statele terţe relevante şi cu organizaţiile internaţionale în materie, în deplin respect cu legislaţia internaţională în domeniu.

În privinţa dimensiunii interne a migraţiei, s-a agreat ca migranţii salvaţi, în baza legislaţiei internaţionale, să fie transferaţi în centre constituite în statele membre, pe baze complet voluntare, în vederea procesării cererii lor de azil, fără ca aceste măsuri să prejudicieze procesul de reformă a sistemului Dublin.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluţii menite să îmbunătăţească gestionarea migraţiei şi să consolideze securitatea la graniţele exterioare ale Uniunii, inclusiv prin intensificarea dialogului cu statele de origine şi de tranzit, prin eficientizarea politicii de returnare a migranţilor ale căror cereri de azil sunt respinse.

În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea europeană, membrii Consiliului European au salutat progresele înregistrate în implementarea Cooperării Permanente Structurate (PESCO). De asemenea, s-a stabilit ca la Consiliul Uniunii Europene să se decidă condiţiile în care statele terţe vor putea participa la proiectele în cadrul PESCO. Au fost salutate progresele în domeniul mobilităţii militare, fiind totodată evidenţiată complementaritatea măsurilor promovate de Uniune cu activitatea NATO, dovedită prin acţiunile comune derulate în ultima perioadă. De asemenea, a fost subliniată susţinerea pentru identificarea de noi modalităţi şi domenii de avansare a acestei cooperări, inclusiv în perspectiva Summitului NATO din luna iulie 2018.

Preşedintele României a pledat pentru consolidarea cooperării UE - NATO, menţionând importanţa contracarării percepţiei false cu privire la existenţa unei relaţii concurenţiale între Uniunea Europeana şi NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa relaţiei transatlantice nu numai în domeniul securităţii şi apărării, dar şi pe multiple alte planuri.

Cu referire la aspectele care vizează creşterea, ocuparea şi competitivitatea, Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Ţară, marcând astfel încheierea exerciţiului Semestrului European 2018. A fost evidenţiată în discuţii importanţa promovării unui sistem echitabil de impozitare la nivel Uniunii Europene şi a continuării acţiunilor de combatere a fraudei şi evaziunii fiscale atât la nivel internaţional, în cadrul OECD, cât şi pe plan european. În ceea ce priveşte impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea continuării discuţiilor pe acest subiect în baza propunerii Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte evoluţiile în materie de politică comercială a Uniunii, şefii de stat şi de guvern au reiterat importanţa menţinerii unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli şi consolidarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) în ceea ce priveşte rolul său de instituţie de supraveghere a funcţionării pe baze corecte a relaţiilor comerciale în plan internaţional. A fost reiterat angajamentul Uniunii Europene de continuare a negocierilor în scopul încheierii de acorduri bilaterale ambiţioase şi cuprinzătoare cu partenerii terţi.

De asemenea, liderii europeni au reafirmat susţinerea pentru măsuri echivalente, luate prin demersuri legale la nivelul OMC, de răspuns la decizia SUA de impunere de tarife la importul de oţel şi aluminiu, în scopul protejării propriilor pieţe.

În domeniul digital şi al cercetării - inovării, discuţiile au evidenţiat rolul pe care cercetarea de excelenţă îl deţine în consolidarea competitivităţii economiei europene, precum şi nevoia unui sistem inovativ incluziv, care să furnizeze sprijinul necesar companiilor, inclusiv IMM-urilor, în scopului facilitării accesului lor pe piaţa globală. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea îmbunătăţirii accesului companiilor la finanţare, inclusiv asigurarea unei mai bune coordonări la nivel naţional şi european în ceea ce priveşte instrumentele şi schemele de finanţare în domeniul cercetării - inovării. În context, a fost reafirmată necesitatea încurajării unei mai bune cooperări în domeniile cercetare-inovare şi educaţie, inclusiv prin intermediul iniţiativei de creare a unei Reţele Europene de Universităţi.

Preşedintele României a reafirmat sprijinul pentru implementarea obiectivelor legate de Piaţa Unică Digitală, arătând că definitivarea acesteia reprezintă o prioritate majoră la nivel european şi a exprimat, totodată, susţinerea pentru intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, în scopul întăririi capacităţilor Uniunii Europene de a produce şi utiliza cunoştinţe.

Cu privire la relaţiile externe ale Uniunii, Consiliul European a salutat şi a exprimat sprijinul pentru acordul încheiat între Grecia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu privire la chestiunea numelui constituţional - Republica Macedonia de Nord, andosând concluziile privind extinderea Uniunii Europene, adoptate de Consiliul Afaceri Generale la 26 iunie 2018.

În cadrul reuniunii Consiliului European art. 50, în format UE27, negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a prezentat ultimele evoluţii în negocierile UE-Marea Britanie. În ultimele luni, au fost agreate noi articole din proiectul Acordului de retragere a Marii Britanii din UE, dar rămân în continuare o serie de aspecte care trebuie soluţionate, în principal problema frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, pentru a permite retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 29 martie 2019.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat progresele înregistrate pentru agrearea Acordului de retragere, reiterând necesitatea menţinerii unităţii la nivelul UE27, precum şi sprijinul pentru demersurile întreprinse de negociatorul-şef al Uniunii. Cu privire la cadrul viitoarelor relaţii, Preşedintele României a subliniat importanţa respectării principiilor de negociere definite de Uniune, precum menţinerea abordării unitare a condiţiilor echitabile de concurenţă, integritatea pieţei interne şi indivizibilitatea celor patru libertăţi. De asemenea, cu referire la drepturile cetăţenilor, Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut implementarea corectă a acordului de retragere, inclusiv din perspectiva procedurilor administrative pentru obţinerea "noului statut" pentru cetăţenii UE care doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit.

În ceea ce priveşte Summitul euro în format extins, au fost agreate elemente ale consolidării Uniunii Economice şi Monetare. Acestea fac referire, în principal, la Uniunea Bancară şi reforma Mecanismului european de stabilitate (ESM).

Liderii au agreat, în cadrul discuţiilor privind consolidarea Uniunii Bancare, continuarea procesului de reducere a riscurilor ("pachetul bancar") pentru a avansa în direcţia asumării în comun a riscurilor. Faţă de acest ultim aspect, a fost evidenţiat rolul utilizării Mecanismului european de stabilitate (ESM) ca stabilizator (furnizor de bani publici) pentru Fondul Unic de Rezoluţie şi Schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS). S-a agreat reluarea acestor subiecte la Consiliul European din decembrie 2018. În contextul discuţiilor privind Uniunea Bancară, a fost subliniată importanţa menţinerii unui proces deschis şi transparent de decizie la nivel european în raport cu statele care nu sunt membre ale Zonei Euro.

Preşedintele României a participat, în perioada 28-29 iunie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfăşurată la Bruxelles, Regatul Belgiei.