Întâlnire de gradul 0 la Guvern. Marcel Ciolacu cere prezentarea PNRR în Parlament
La sfârșitul anului trecut, Klaus Iohannis a pus în mișcare Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. „Un adevărat plan Marshall”, spunea fostul premier Ludovic Orban, prin care țara noastră poate să primească de la Uniunea Europeană aproape 30 de miliarde de euro pentru investiții și reforme în infrastructură, educaţie, sănătate, mediu sau digitalizare.
Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților: „Suntem pregătiți să punem în practică un plan de dezvoltare fără precendent, extrem de ambițios, dar bine pus la punct, care are în spate un plan de implementare și, mai ales, care are asigurate resursele financiare și mai ales capabilitățile necesare pentru implementare”
Florin Cîțu, premierul României: „Conturile sunt pregătite, să vină bani! Vremea câinilor cu covrigi în coadă și a râurilor de lapte și miere care curg din robinetele pesediștilor a luat sfârșit.”
Ministerul Fondurilor Europene a avut timp să depună dosarul de aderare la program până pe 30 aprilie 2021. Ministrul Cristian Ghinea, de la USR PLUS, poreclit în fostul său mandat din guvernul Cioloș „ministrul zero”, a prezentat dosarul cu o săptămână înainte de data agreată. Comisia Europeană l-a respins. Motivul, măsurile nu aduceau reforme reale. Cu alte cuvinte, nu aduc România mai aproape de standardul de civilizație european.
Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. „A7 va avea perdea forestieră, va avea stații de încărcate auto electrice, A7 nu va avea pistă de bicicletă. Ar fi stupid. Nu m-aș plimba cu bicicleta pe lângă strada pe unde trece un camion cu 120 la oră.”
Alte țări s-au concentrat pe domenii precum sistemul de sănătate, grav afectat de pandemie și agricultură.
Vecinii noștri bulgari vor să folosească fondurile europene pentru digitalizarea agriculturii pe tot lanțul de distribuție “from farm to table”. Germania vrea să finanțeze proiectele de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial, să facă investiții în domeniului auto, 5G și cel al nanotehnologiei. Nemții mai au în plan și digitalizarea integrală a sistemului de educație. Italia s-a axat foarte mult pe turism, iar Polonia vrea investiții majore în agricultură.
Conform RFI, la ora actuală planul României are doar 142 de pagini, în contrast cu Germania, care are 1.241 de pagini, Croația - 1.165, Franța - 815, iar Polonia, 500.
Vicepreședintele PSD Mihai Tudose a dezvăluit, la acel moment, că în planul elaborat de Ghinea era inclusă și finanțarea ONG-urilor. De asemenea, Tudose a prezis eșecul echipei guvernamentale cu o săptămână înainte, în cadrul emisiunii Culisele statului paralel, de la Realitatea Plus.
Președintele Klaus Iohannis a comunicat în urma veștii de la Bruxelles că a cerut guvernanților soluții urgente, însă abia după ce președintele PSD Marcel Ciolacu a dezvăluit culisele acestui eșec și magnitudinea sa.
Marcel Ciolacu, președinte PSD: „Nu vor reuși în 8 zile, veți vedea că o să-i trimită din nou acasă cu acest plan. E un dezastru pentru România.”
Revolta președintelui, dar și a românilor, l-a făcut pe premierul Florin Cîțu să-și tempereze orgoliul politic și să-l cheme pe Marcel Ciolacu astăzi, la Palatul Victoria, la discuții pentru găsirea unei formule cu șanse de trecere a PNRR în Comisia Europeană. În plus, premierul României pare acum dispus să prezinte planul și în cadrul Parlamentului.
Florin Cîțu: „Știți foarte bine că suntem în acest moment în discuții directe și cu Comisia, am săptămânal discuții cu comisia pe PNRR, și vreau să mă asigur că și miniștrii își fac treaba pe partea tehnică și că putem să depunem cât mai repede programul. Mâine, la ora 15.00, voi avea la Guvern o întâlnire cu reprezentanţii PSD, exact pe această temă”.
Președintele social-democraților a acceptat invitația.
Marcel Ciolacu: „Ei se tot duc și sunt întorși cu acest PNRR. O să merg și cu specialiștii partidului și cu partenerii sociali - reprezentanți ai IMM-urilor, patronatelor și de la sindicate. Avem și noi anumite cerințe: un mecanism clar, transparent, de acces către aceste fonduri ale administrației locale. Știm cum s-au împărțit până acum banii în guvernul Orban și guvernul Cîțu și, totuși, aici vorbim de bani europeni și trebuie să existe un mecanism transparent”.
Reamintim că premierul Florin Cîțu s-a întâlnit, pe 11 mai, la Bruxelles, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a se asigura că României nu i-au fost închise toate ușile în cazul PNRR. Premierul a luat cina cu Ursula von der Leyen, iar la întoarcerea în țară a spus că „rolul” său a fost să convingă Comisia că România poate folosi toți banii din PNRR fără să pună în pericol stabilitatea fiscală.
Florin Cîțu: „A fost foarte bine primit de Comisia Europeană. Ați văzut și dumneavoastră și remarca doamnei Ursula, care a spus foarte clar că România face progrese în ceea ce privește reformele”.
Data limită de depunere a dosarului la Comisa Europeană a fost prelungită pentru România până la 31 mai.